în mânăstiri poveștile circumscriu sfericitatea ceasului
noaptea transformă luna în simbol
am învățat maleficiile pe de rost și am ars cărțile
tămăduitorii se tem de puterea lacrimilor
pământul se întoarce în pământ
însă puritatea se pierde
și lemnul sicriului a fost odată
viu...

*

pietrele sunt rearanjate
vântul este un copil care se joacă cu rune

putere,
tot mai multă
putere...

putere nelimitată...

mantra umple golurile pereților
zvâcnind tăcut în noapte
umbra lumânărilor nu poate construi soarele
ceara se irosește în zadar
am lovit încercând să despicăm pădurea
și nu am făcut decât să ne pierdem
într-un imens dom
în care oglinzile se hipnotizează

*

geamurile se sparg lărgind decorul
nu putem să ne topim ambițiile
edificiile se vor prăbuși implacabil
sub asaltul hoardelor stelele sunt înlocuite de platitudini
ce înseamnă a merge înainte...?
spiritualitate, valori, morală... eufemisme efemere
viermi strigă zâmbind din masca ridurilor

putere,
tot mai multă
putere...

putere nelimitată...