vorbele mele sînt
ca strigătele unui bețivan
în plină noapte
cu un secret circumspect
în greața de pe frunte
cînd îți ofer un trandafir
să te pot bea întreagă
inhalîndu-ți parfumul
ca o vendetă de tîrfă roz
cu prețuri riverane
cu un orgasm de limax
cleios și sărăntoc

sînt cel de nicăieri
un înger cu urechi de drac
într-o carne prost vîndută
pe picioare cu capul în jos
sărutînd guri de noroi
sleite în boli comune
precum un cîine al tău
oricînd