m-am trezit în fabrica veche printre lăzile de cartofi
în bazin își spală aripile o rață sălbatică. îmi curăț mâinile, clipocitul
apei mă hipnotizeză, ecoul trebuie să fie ca-n visul unui scafandru
dar mirosul atenuează spaima. pentru corp folosesc un unguent
până-mi dau seama că burta paznicului s-a deschis. iese directorul fabricii
pășește pe butoaiele goale ștergând praful de pe utilajele necunoscute
eu sunt mai mic decât un copil. am venit să curăț fructe
la ora asta? la ora asta? la această oră? și directorul îmi întinde
un fetus. curăță, curăță tot! îmi gâfâie la ureche simțind cum fac pe mine
oamenii-curve umplu toată fabrica asta cu avortoni

îl curăț încet. placenta e frumoasă, e un buzunar ud în care pun
palmele amândouă și le mișc; întâi încet, cele două picioare, apoi accelerez
apar mai multe picioare și nu găsesc capul. va trebui să tai câteva picioare
să dansez pe puntea unui vas fantomă îmbrăcat în rochie de mireasă

aici s-a dat un mare bal, simt mirosul lumânărilor, ceara caldă
de pe dalele reci. masa de metal din mijlocul halei are pete
umbra celor care au autopsiat mâncarea se mai vede deși toate par
învelite într-o piele de șarpe. am văzut într-o zi cum ies viermii
din ouăle învinețite de sub șarple mort ca un voal de mireasă
am luat apă și-am băut, m-am spălat căutând pe sub piele noduri
din apă se aude muzică, vine o căldură și fum de țigări
încă nu s-a sfârșit balul, te curăț repede și poți trage și tu un dans

alunec pe cartofii stricați, câinele directorului îmi miroase scalpul
totdeauna te supraveghez, monstru mic, țipă directorul din burta paznicului
din burta bazinului. dă-i din picoare, mișcă, mișcă, valurile te duc departe
aici nu ai ce face. vei muri după ce ai băut tot alcoolul amniotic
ai așezat toate corpurile în ordine descrescătoare și-acum dansezi
cu frumoasa balului, o prinzi în brațe și o porți, mama tuturor avortonilor