ÃŽn noaptea aceea
ți-am furat mâinile.
Am stat așa, înfășurată cu ele
până în zori.

Apoi, mă furișam din ce în ce mai des.
Pînâ când, într-o dimineață
am uitat să ți le înapoiez
crezînd că-mi aparțin.

Am plecat pe străzi, așa, îmbrățișată.
Lumea în jur striga,,Femeia cu mâinile lipite de trup!,,
Nu auzeam nimic.
Eram fericită că te pot atinge
cu mai multe mâini în același timp.

Mă-ntreb:dacă aș vrea să-ți fur sufletul
aș avea suficient spațiu să-l ascund?