în gropița din obraji s-a ascuns furia timpului
pe nil
furia se îneacă în piramide

și nu mai trece

nu

ura de generații
nu se îneacă în ziare
nici la mesele alunecate în lacuri

se ascunde
doarme
în gropițe
în vârtejul de păr
sub ochi
în lobul urechii


când mă fac mare mă fac solniță
mă așez cuminte pe mese cu nici o gropiță
nici o culoare de păr sau de ochi

bine
să vedem ce faci
când gică de pe strada ialomiței
îi dă cu sarea în cap agapiei
sau agafiei
nu mai știu
sună ca o agrafă

se poate iubi o femeie cu nume de agrafă