în zi de durere
cu lacrimi în ochi
înțepenitele corpuri
se perindau stacojii

purtate de-o formă
încastrată de lemn
în târziul decorului
priveliștea moare

când totul se rupe
în mii de bucăți
căpcăunii pierduți
vor ajunge nebuni

e sumbru ce văd
printre noi răsărind
injectat cu formol
un corp tresărind.