M-ajung cu putin ca ma bucur de multe
Si uit de napastele mari si marunte;
Puterea nu-mi scade cand griji ma framanta,
Caci omul e vesel si viata-i o tranta,
Iar cand libertatea din tasca mi-o scot,
Nici regii-impotriva-mi nimica nu pot.
Anul intreg car grijile-n sac,
O noapte cu cantec le vine de hac,
Ce rost are gandul la vechiu-nceput,
cand tinta e-n fata si greu-i trecut?
De ce sa-mi bat capul cu gloaba de soarta,
Ce vine se duce pe apa cea moarta,
Cand rele, cand bune m-au tot primenit,
La toate le-oi spune:
Hei, bine-ati venit!