Și m-am abandonat
aer naiv vidului însetat
iris crud retinelor flămânde
hrană vie privirilor fecunde
mugur de șoaptă la ureche
intuiție nudă anotimpului
pentru sâmburele pereche
din pântecul fructului.

Am ars în zbor de mii de ori
cu penele aripilor disperate
să-ți fie zâmbete de meteori
pe orizontul sterp, în noapte.
Am râs, am plâns și am rescris
povestea licuriciului clarvăzător
și am zburat cum ne-a fost scris
mirare coaptă într-un singur dor.

4 mai 2001


Din volumul "Sacrificiul mirării",
martie 2002, editura Pro Transilvania