Sus, in inima de munte,
De cand timpul a-nceput,
Un puternic izvor curge
Si se-mprastie-n tinut.

Mai la vale, apa-i mare
Si tot creste zi de zi,
Iar cand vine si-o ninsoare
Numai peste sa nu fii.

Din toti pestii, numai unul
Dealu-ncearca sa il urce
Si se chinuie nebunul;
Cei ce-l vad isi fac o cruce:

- Vino, mai, cu noi la vale,
Nu mai sta-mpotriva apei,
E mai grea decat iti pare;
Tu te pleaca-n fata ei.

- Voi nu stiti ca apa dulce
Ni se termina-ntr-o mare?
Valea moartea o aduce...
Gandul asta nu va doare?

Eu in apa asta toata
Vreau sa vad un inceput
(Chiar izvorul il ascunde).
Apa unde a-ncaput?

Si cand o sa vad izvorul
O sa-mi fie o fereastra,
O sa aflu inceputul,
Viitorul, taina noastra...