Tăcerea mea prelungă se scurge în pahare
L-acest festin hieratic din mine se coboară
Te-mbracă în mătăsuri de veche domnișoară
Și-alături îți așterne, foșnind discret, o mare.

Tăcerea mea prelungă se-înalță în coloane
Agață candelabre de stinghiile bolții
În timp ce peste spațiu sticlind și-arată colții
Un vuiet plin de forță venit dinspre oceane.

Mușca-vom din tăcere fărâmele preasfinte
Sorbi-vom băutura cu liniștea în roadă
Vom dărâma castele-n nisipul de plămadă
La Cina cea de Taină a primelor cuvinte.