in hanul acela multi drumeti poposeau
si numai trei zei

flacari si mir, laolalta
imi ungeau fruntea
iar in loc de semiluna, inflorea urlet
si nu ma mai recunosc fara umbra,
fara ceasul de fuga

in stinga e zid
in drepta e zid
la mijloc, vitralii - o baie de singe
naucit
viata mi se rostogoleste
ca un zar descumpanit
inca un rind de vreme buna
si doar un zeu imi zimbeste

ce spuma tulbura-i tarina cind cade
peste mine!