Pentru pagani,
ochii mei sunt
altarul pangarit
cu lapte si miere.

Rusinea lor
in sange inecata
va fi
si cu urlet groaznic
mangaiata pleoapa
obosita de iubire...

Lasa-ma sa orbesc,
acum orice lama
acelasi cutit
imi pare c-o poarta,
lasa-ma sa zac,
uitata relicva
printre muschi,
caci de dorul pamantului
si mainile-mi
s-au prefacut
in morminte...