Eram doar noi doi, tu mă țineai de mână
Și lumea-ntreagă se-ntindea sub noi,
Amurgul era cald și lună plină,
O dulce vrajă se țesea-ntre noi.

Eram doar noi pe plaja cu rubine,
Nisipul în clepsidră se oprise,
Iar mințile ne-alunecau senine
Într-un amestec de real și vise.


Era frumos ca într-o poezie,
Pe marea întunecată și albastră
Pluteau corăbii, cu melancolie,
Purtând către etern iubirea noastră.

În sufletele noastre și în aer
Părea aceeasi briză să adie;
De aur fire torcea luna dintr-un caier
Cu ele să ne lege pe vecie.

Pluteam alene și cu fiecare pas
Ne-apropiam treptat, treptat de stele
Și, fermecați de-al îngerilor glas,
Speram păcatele din noi să ni se spele.

O dulce vrajă tese-va din nou,
Amurgul va fi cald și lună plină.
O lume-ntreagă se va intinde sub noi,
Vom fi doar noi și-mprăstia-vom lumină!