Dă-mi două inimi !
apoi, sărută-mă !
dă-mi două inimi !
să-mi zbat surâsul ție
drept literă de fericire.

Dă-mi două inimi pentru trupurile mele,
unul e lut și celălat eter,
bătăile să respire uitat de sfârșit
într-un ritm.

Dă-mi câte două inimi pentru trupurile mele,
una mie, una ție, pentru fiecare viață,
să le-nroșesc în buze șoptitoare
cu glasurile mele.

Dă-mi două inimi într-un singur trup,
să-și vorbească limba iubirii către infinit
fără hieroglife uitate
fără cuvinte.

Dă-mi două inimi într-un singur trup,
să rămână albia lumii noastre...
UNA.