auzi tu
îmi propusesem
ca la fiecare douăzeci și patru de ore
să îmi iau creionul meu alb cu dungi roșii
găsit undeva pe treptele unui spital
despre care am crezut că îmi poartă noroc
și o coală nu neapărat de hârtie
cică ar fi exercițiu de poezie
deși mie mi-a trecut
moftul de a mă înveli
în sensibilități poetice
în subtilități
în metafore
colorate
îngroșate
aplecate
și alte asemenea efecte ale scriiturii
uite că
azi nu am chef să îmi urmez regulile
asa că o sa fac jogging printre
stările astea de angoasă pe care mi le transmiți
te aud lovind nervos tastatura cu degetele tale
de pianist
faci slalom printre dialogurile închipuite
dintre bărbații aflați în procese de divorț
și actualele lor logodnice
spui indignat ca le vei refuza
acțiunile astea de su-jism și hi-fism
nu îti răspund fiindca eu
îti aud numai șoaptele
nu gust și iuțeala ta de țipar
abia scos din puful trestiilor
eu fac jogging în continuare
tu slalom printre poeți
mă opresc să-mi aprind o țigara
și să-mi beau cafeaua făcută de dimineață
în pauza dintre concertele noastre
de pian din dormitor
mă enerveaza ticăitul ăsta de taste
îmi accelereaza ritmul bătăii din pleoapă
îmi lăbărțeaza scrisul și mersul
asa că mâine
îmi fac tura de alergat cu trenul
de acasă până acasă.