Asculta ploaia
de prima-vara
si de noroc
ploaia cu timp
batind mono-ton
cu stropi deformati si abstracti
biciuindu-ne provocator speranta
ziua trece intr-un joc
tocit
si Marele Nimic
ne face semn cu mana
ne arata cu degetul
ne rade in nas
uite cum se petrec
secundele-indiferentele
harsaindu-se de fetele noastre
facandu-si loc in porii pielii
deformandu-ne
luandu-ne luciul privirii...
devenim goi
si numai ochiul intors
al lunii stie
ca noi
ne-am insirat pe sfoara zilei
iubirea...prinsa cu stele