Altadata ehe eram evantai de carne, o roata
doar tu ma rasfirai cu degetele peste ape nufar
purtam mai ales catuse de iarba la glezne
le dezlegai cu gura ta alene
iti cantam dintr-o pasare- lira
cupidoni pufosi ne pandeau
intr-un arc ca o joaca
benigna

Cadeam tot in delir de pe coama unui cerb albind
imi era frica prea curanda pe lume aiurinda cruda
in cadere ma gusta o moarte pe limba
dulce amara sarata agurida
plescaia
de placere


Eu mor si azi si o sa mor si maine
ma inalt in cadere cu mine si cerul
in legea lui traieste pianistul
cu cat ma indepartez cu atat ma-apropii
de o alta forma
de o nemurire


13 iunie 2003