Printre degete îmi curgeau,
vâscoase,
petale de mac,
dureau.
Aș fi vrut să ucid de la distanță,
din inerție,
din salt în salt,
pe alții,
pierduți,
fără față,
necunoscuți.

Eram doar un soldat.

Nu trageți!
nu spargeți nenopțile mele,
visele mele nevise
ce sunt mortale
precum
îngerii mei
din care picură fum.