O floare impletita-n sufletu-mi extaziat,
Traieste cufundata-n dragostea copilareasca,
Isi lejereste trupul siluet, bine format,
Transpus in vesnicie!Fara risc sa vestejeasca.

Prin orificiul provocat de-ntepatura unui spin,
Intrase in cochilie lumina ce zdrobise norii,
Si universu-mi dintrodata se facu senin,
Caci dragostea-ncepura sa-si arate zorii.