A fost odată ceea ce-am crezut
Că e iubirea fără de hotar ,
Trecand prin orice zid de netrecut
Păsind fără să-i pese de amar.
Povestea-i grea sa o asculti ,
Dar si mai grea , cănd vrei sa povestesti
Că ai iubit si nu poti sa mai uiti
Scanteia din privire , clipele ceresti .
O rană-ntreagă-i suflet muribund
Tânjind după splendoarea
Trupului fierbând ,
Si după mângaierea
Palmei ce-a cuprins ,
Cu degetele-i inima in vis.
Atât de scurt a fost , atât de scurt
Că uneori mă-ntreb de-a fost real,
Sau dacă te-ai jucat ceva mai mult
De-a dragostea , un joc…banal.