Eu tac si tu razi
Poate sintem doua intamplari
Sau nici macar atat.

Tu crezi intr-un unic drum:
Cel drept.

Eu ma incrunt si apoi rad
Dar ma rostogolesc spre punctul x
Al spiralei din mine.

Tu te inalti
Eu ma scufund.

Dar eu cred totusi
Ca sub armurile indiferentei unei lumi
Fiinta nu e nimic
In afara propriei intamplari
Si e minunat
Pentru ca sintem.