Cu stele cerul plânge…

Cu ochii atintiti în sus,
Privesc cum cerul plânge.
Si iar rãmân cu gândul dus,
Din ranã iar îmi curge sânge.

Au trecut ani si ani la rând,
De când iubirea mea a fost rãnitã,
Si încã n-am gãsit nicicând,
Un leac pentru o ranã tãinuitã.

Stelute înghetate plânge cerul,
Acoperind cu alb pãmântul.
Stelute purpurii îmi plânge ochiul,
Visul pierdut cu sânge desenându-l.

Sunt trist când cerul cu stelute plânge…
Si-asa voi fi cât voi trãi.
Iubiri pierdute plâng, cu lacrimã de sânge,
Si-o fac, pentru-a putea iarãsi iubi.
(ALCOR)