primavara mi-a luat ochii
sa-si vada frumusetea
i-am cerut in schimb inflorirea
sa-mi acopar tristetea,
mi-a imprumutat palmele, degetele lungi
sa atinga cerul si norii
i-am cerut in schimb lumina din iarba
sa-mi aprinda in liniste zorii,
mi-a luat pe furis mersul si pasul
sa-si numere clipele, ceasul
am ramas cu un fel de plutire
spre nemarginire,
mi-a sorbit cu sete din suflet dorul si cantecul
si-n schimb mi-a lasat aripi ruga, descantecul

incet, incet nu voi mai sti, primavara sau eu
renastem mereu si mereu si mereu...