gravat în toți porii,
nesfărșitul ecou
se transformă
în măiastră cupolă de sticlă
peste țărâna
niciodată botezată;
amintirea e arsă pe ziduri
fără podele, fără grinzi
c-un grăunte de lumină necopt
din mozaicul oglinzilor sparte

Acesta era un tablou încă ud
pe un șchiop șevalet dintr-o carte.