stateam la masa mea gandind prelung,
la visuri ce din timp am adunat.
deodata,un suras pe buze s-a intepenit.
apoi,m-am intrebat de ce m-am resemnat
la glasul fructului oprit?

am adunat averi?cuvinte goale-am adunat...
si ce folos caci eu m-am inselat,
si am muscat din ce nu mi s-a dat,
si am ramas un resemnat?

sa vie oare timpul preamarilor virtuti?
sau oare ce am adunat va inzidi credinta:
ca voi zidi o lume la care am visat,
si voi ramane rege in lumea celor vii?
ori poate tu, sisif, m-ai blestemat?