ÃŽntre prieteni


Dacă stelele în cor vor plînge,
Dac-amarul și tristețea ne va-nfrînge,
Amintirile-au un rost,
Vom fi iarași cum am fost,
La un loc, din nou cu toții
ne vom strînge.


Și cînd nici un ochi milos nu ne mai vede
Și cînd pașii singuratici ni-i vom pierde,
Să ne amintim sub lună
Că am fost cîndva-mpreună
La necaz, la chefuri
și la iarbă verde.


Hai să ne unim prieteni pe vecie
Pentru clipele ce-au fost și or să vie.
Sufletul să-l păstrăm tînăr,
Mereu umăr lîngă umăr
Și-n veci sfintă prietenia
să ne fie.


Și cînd peste vreme ai să depeni
Amintiri ce le-ai trăit cu ai tăi semeni,
Chiar dacă s-a întîmplat
Cîndva să ne fi certat,
Să nu uiți: ne-am despărțit
prieteni.