Ce a început ca un poem desăvârșit
Ajunge-n timp să se rezume doar la… obișnuit;
Nimic surprinzător după ce o-ntreagă viață
Simți că trăiești învăluit de nori și ceață…
Și totuși,ce caut eu-n această lume ștearsă?
Să-nvăț că fericirea e o zâna falsă?

Dulce maestre, ți-ai luat drept elev un copil,
Care naiv, încă mai crede în dragoste și cer senin;
Inconștient vrei ca prin tine o-nțeleaptă să devin…
Dar știi că nu mă voi mai putea întoarce de unde vin;
Iar ce mă vei învăța să pierd ca să ajung ce ești,
Sunt singurele care te mai fac să simți că trăiești.