Sărut vîntul
ce mă găsește
în beznă și lumină,
sub rădăcini de stele
și trunchiuri de copaci,
căci vijelind el plînge-amarnic,
numai că lacrimile curg din ochii mei.
Ce zi iubite!
Iată:sunt gata să te schimb pe-o sărutare,
dar nu de pămîntean,
ci de minune-vîntul!
Iubirea lui e vrajă-nălțătoare!
Tu,însă,
așteaptă-mă cu torțele aprinse!
Și-ncearcă să-nțelegi neînțelesul!
,