Nu plange, iubito; din ochii tai dulci
Azi lacrimi nu vreau sa mai cada,
Ci lasa-mi doar umbra in noptile lungi
Prin camera ta sa se piarda.

Si ia trandafirul de mult ofilit
Uitat pe camasa de noapte,
Si-aduna si vise ce s-au risipit
Si-aduna si clipe si soapte.

Si vino cu ele pe langa izvor
Aici unde fluturi suspina,
Si leaga-le bine cu frunze si flori
Si-arunca-le-adanc in lumina!

Iar cand vei pleca, inapoi nu privi
Spre luna pe care-am mintit-o;
Ci doar pe mormant, daca n-ai sa mai vi,
O lacrima lasa-mi, iubito!