am semnat și azi condica despărțirii ca un apostol vrednic de crucea sa
drumul rămas e doar autopsia muribundă a ochilor uscați
camarazi de pietre mâine vor cânta
despărțiri înmuiate în frisoanele nopților

pe băncile îmbătrânite, acoperite de flori am uitat amintirile
din cornete expirate

pregătesc ghetou de gheață pentru spânzurarea instinctului
lacrima mea e orgasmul trecerii
merg mai încet
caut neam cu strămoși ce au murit în paturi infecte
îmi caut himera

las curcubeul penibil să ardă teama plecării mele
adio prieteni ce n-ați crezut în mine