uneori și luna era un cercel arogant
intangibil
îmi ziceam hai acasă
nu mai ai ce face în visul acesta

mi se desprindeau niște urme albastre de tălpi
grădinile respirau în doze exagerate nopțile
era vară

erai tu și vorbeai sincopat
de parcă trebuia să încapă și câte o îndoială
de parcă cineva mi te fura discret printre cuvinte

10.07.04