era o tanara cu piele alba
in ale ignorantei grele lanturi
zacand de mii de ani lumina
fara de straie si de danțuri

din cele scumpe ce straluce
ce poarta doamnele si domnii
nascuti fiind in ´nalte zodii
un firesc pas spre ea ma duce

hotarat sa-i intind o mana
sa-ncerc cumva sa o ridic
da-i prea tarziu acum ,nimic
n-ajuta soarele ei-luna

grabit pasit-am mai departe
pe-o ulita cu multe sensuri
sa cat o carte cu-ntelesuri
si sa m-ascund in acea carte
de jena ca n-am fost in stare
sa pun eu-singur pe picioare
a mea o r i g i n a l i t a t e