nu mai mi-e frică de mine ci doar
că o să mă schimb în ceva cunoscut;
n-am crezut niciodată
că fiecare zi e cea mai tristă din
anul ăsta sub presiune
care fluieră fals,
-ca atunci seara, când amețit,
privea și încerca cu trupul
stările alotropice multiple ale femeii de lângă tine-
”trebuie să tragi serios pe nas și să stai cu lama în buzunar, pregătit, s-o ții între degete
înainte să vii în bomba asta. Azi am bătut un hoț” – mi-ai zis
și că pasajele sunt curate, că ai mereu grijă.
am început să cred că înțeleg.