m-am cam săturat să visez,
pentru că visele prin excelență
nu devin realitate.
eu vreau tocmai realitatea din vis.
e așa de bine când ai ce vrei
și ești cum ai vrut dintotdeauna!
e atât de frumos când o scoică
ciobită și cojită
e privită ca cea mai frumoasă
dar nu este
și nici nu va fi
este doar o imagine
dorită de foile unei cărți
dintr-o inimă pierdută
dintr-un suflet mare
care s-a făcut mic și trist
ce dacă eu am o floare în loc de sabie,
o frunză în loc de scut,
un nufăr în loc de coif…
nu am cu cine lupta,
în afară de toți.
dar am ce să apăr
și nimeni nu vede ce.