Ascult cum cade ploaia...
Abia de mai respir.
Prin vene curge sânge
Cu ghimpi de trandafir.

Strivit de greul toamnei,
Mi-i sufletu-ntristat.
Încerc să zbor din casă –
Tavanul este plat.

În geamuri bate vântul:
Psihoză sau abis?
Eu suflu-n lumânare
Și mă scufund în vis.

Cu áripi albe, îngerii
Îmi cântă un sonet.
Ca un ecou răsună:
Bacovia – plumb violet.

Ascult cum cade ploaia...
Tot mai încet respir.
S-a așternut în versuri
Un negru-alb delir.