Tu ai plecat fara sa-ntrebi
daca ma doare, dar vad ca n-observi
Ca inima-mi plange neincetat
Si ma intreaba: de ce n-ai mai stat?

In margini de ape stau si gandesc
La tine iubito, dar nu indraznesc
Sa te aduc langa mine in noapte
Sa te strang, sa-ti vorbesc iar in soapte.

Mi-e sete de verdele ochilor tai
As accepta sa merg pe orice cai,
Doar sa te am si ma-ngrozesc
De frigul ce doare, nu pot sa-l opresc.

Doar aripi sa-mi creasca, asa as putea
S-ajung pana la tine, dar n-as accepta
Sa te oblig sa ma privesti,
Sa-ncerc sa-ti dau far` sa primesti.

Alerg si te-astept pe tine copila,
Cu ochii spre cer astept o lumina
Ma uit la noi, dar stiu ca-i un gand,
Pot sa privesc doar spre pamant.