...să mângâi o pasăre,
ca și cum ai face schimb de pene

ea, pentru vama din marginea dealului la apus,
tu, pentru încă o pereche de aripi de lemn,
strunjite după forma cerului

pâine aburind pe frunză de hrean, cuptorul deschis
pentru trecătorii posibili

să întrebi o pasăre în ce grai îi e sortit zborul
să-i guști smerit din ochiul picurând subțire
mustul înăsprit de-o veșnicie

o anume moarte
întru chip și asemănare
cu soarele