va fi o toamna fara artificii
cu flori uscandu-se intre palmele noastre
cu nopti albe mazgalite vulgar sub pleoape
de-a mia neliniste

am vrea sa ne intalnim pe furis
in case vechi cu miros de ploaie
prin acoperisul gaurit dimineata ne-ar lacrima pe frunte
si iarba ne-ar creste din talpi

traim insa o toamna fara artificii
si frunze moi imbatranite
ne ingenuncheaza pamantului