Un deget a trosnit în gol,
Lovindu-se de răcnetele ochilor tăi
Atât de bleu, atât de sticloși,
Și totuși mie-mi par a fi gri,
Migdalați cu boabe de funingine...
Oh ! Dar asta ce-i ?
Un firicel de suspine șiroiește în aval,
Croindu-și drum printre porii deschiși,
Sădind adânc în pielea ta durere.
Nu ! Nu te scufunda-n eter, nu acum...
Mai spune-mi odată povestea noastră,
Poate așa-ți va izvorî și din celălalt cristal
O urmă sărata cu sclipire de curcubeu.