Numai de bine mi-ai urat când mă răneai, dar nu a fost așa, ci mult mai rău decât durerea. Ce poate fi mai rău? Iubirea singură... Și am rămas gândindu-mă la toate zilele în care mă iubeai. Era atât de bine să simt buzele tale peste ale mele, dar sufletul tău nu mai este, ce pierdut e al meu, și încă nu înțeleg cum de m-ai vrut și acum nu.
Visam aseară... când ai apărut din nou în lumea mea, și eu am greșit pentru ca, nu știu de ce dar, deși te iubesc, nu te mai pot săruta. Îți vine să crezi așa ceva, ce durere în mine și nu puteam să mă mișc. Am înghețat în vise, în iluzii, în mine și în durere. Mă durea să te sărut așa cum m-a durut când am ales Regret. Durerea din mine, născută din tine, simțită de lume.
Nu mă supune lume, lasă-mă să mai sper, nu mă îndepărta de noi, ține-mă aproape și am să mor numai eu... e inutil să vii cu mine...
Și de nu mai pot să te sărut, când știu că te doresc, când te caut în lumea mea și a lor, a ta și nu a noastră, a mea cea fără tine. De trec peste cărămizile sufletului meu spune-mi tu, iubite de durere, cum fac să pot, să trec peste cărămizile sufletului tău... peste durerea mea... ce nu e și durerea noastră... peste iubirea mea... ce nu e și iubirea noastră?
Tot ce vreau e să ard dar să știu că nu sunt singură, să țip dar nu cu ecoul, să visez.... și să te pot săruta... Mă poți ajuta, iubite de sânge...?
Iubite de ură, de suflete pierdute si vise uzate, de nopți de furtună și zile de moarte... Pășesc spre tine prin sălbăticia vieții nebune dar, ce e cu tine, te văd și te pierd... te voi regăsi, te voi simți, nu păși spre mine... mă vezi dar nu mai sunt...
În urma ta iubite de dor... și mă îndrept spre tine, fug de un coșmar al visului meu... vise neâmplinite de mine și de tine, ce nu vor fi cu noi... alege...
Iubite de lacrimi de gheață... iubite de frică de împlinire și sacrificiu... de fapt tu mă vrei... eu ... ce durere de realitate... iubite de mine ce vei fi de noi, amândoi ca și ieri...
Numai de bine îți urez când te rănesc, dar nu va fi așa, ci mult mai bine decât iubirea. Ce poate fi mai bine? Iubirea împlinită... Și mă voi gândi la toate zilele în care vei fi iubit. Va fi mai bine să fii sărutat, iar sufletul tău va fi, ce pierdut e al meu, și încă nu înțeleg cum de te-am vrut și acum renunț ca să Regret.
Voi visa la noapte... (neterminată)