agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5707 .



Cum am devenit scriitor
prose [ ]
fragment ( 1 )

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Panait_Istrati ]

2005-05-08  | [This text should be read in romana]    |  Submited by mark kraft



M-am nトピcut テョn Brトナla la 10 august 1884 ( pe vechiul stil ) dintr-o nemuritoare ネ崙ビancト romテ「ncト ネ冓 un contrabandist grec pe care nu l-am cunoscut niciodatト, avテョnd nouト luni la moartea lui.
Actele mele nu pomenesc numele tatトネui. Mト declarト, pur si simplu: 窶 fiul lui窶ヲ. ネ冓 al Joiネ嫺i Istrati, テョn vテョrsta de douトホeci ネ冓 nouト de ani 窶. Fiu 窶 nelegitim 窶, port numele de familie al mamei mele. Tata cテョネ冲iga bani mulネ嬖 cu contrabanda de tutun ネ冓 era bolnav de epilepsie. Juca la stos, pテョnト cトヅea leネ冓nat ( cテョnd pierdea ); cテョnd cテョネ冲iga, venea acasト テョn zori, cu un taraf de lトブtari.
Pトビinネ嬖i mamei erau ネ嫗rani. テ始 Cosma, am pus ceva din viaネ嫗 bunicului meu ( 窶 Un moネ Istrati care strトハuta de douトピprezece ori in ネ冓r, ca tine 窶, テョmi spunea mama ), romテ「n neaoネ, tatトネ mamei mele 窶 テョmpuネ冂at de poteraネ冓 テョn spate 窶, テョntr-o fugト dramaticト cu contrabanda tatトネui meu, grecoteiul chefalonit, ネ冓 mort la spitalul din Brトナla, 窶 pト cテョnd テョi scotea fultuiala din schinare 窶 窶 テョmi povestea bunica 窶 ネ冓 cテョnd 窶 ostaネ冰 se tテョnguia c-a fトツut moarte de om, fトビト vrerea lui, ネ-o sト-i poarte pトツatele pe lumea ailaltト 窶.
Mama era prima nトピcutト テョn familie ネ冓 asistase, cテョteodatト chiar luase parte, la frumoasele rトデuieli ネ冓 isprトプi haiduceネ冲i din vremea pトビinネ嬖lor ei. テ始totdeauna, habotnica Nedelea, bunica mea, s-a trezit eroina vreunei povestiri. Astfel, la optsprezece ani, ea ネ冓-a テョnceput viaネ嫗 iubind doi fraネ嬖 deodatト, unul fiind テョnjunghiat de celトネalt. Apoi, mトビitatト, ネ冓-a iubit cumnatul. ネ亙 tot ea a fost aceea care a テョmboldit pe bトビbaネ嬖i din sat 窶 soネ嬖, amanネ嬖, copii sau simple rude 窶 sト ネ嬖nト piept lトツomiei nemトピurate a boierului care voia sト cumpere cトフunul Baldovineネ冲ilor, de unde s-a tras ネ冓 faima de 窶 cuib de bandiネ嬖 窶. Boierul Alexandru Suliotti 窶 proprietarul 窶 テョネ冓 pusese テョn gテョnd sト-i alunge pe ネ崙ビani, dトビテョmテョndu-le colibele, smulgテョndu-le viネ嫗 de vie ネ冓 frumoネ冓i plopi, sト astupe ネ兮nネ孛rile, trecテョnd cu plugurile peste ceea ce el pretindea a fi 窶 un cuib de bandiネ嬖 窶. テ始datト ce se apropia de 窶 cuiburile 窶 noastre, boierul era テョntテョmpinat cu focuri de puネ冂ト. Alトフuri de moネ Anghel ネ冓 moネ Dumitru, am vトホut eu テョnsumi cum ネ兮nネ孛rile テョmprejmuitoare ale cトフunului ネ冓 digurile cトパtuネ冓te cu dracilト 窶 pasトノite ca sト ne apere de revトビsarea Siretului 窶 erau de temut pentru duネ冦anul care ar fi cutezat sト se apropie. Jandarmii nu puteau face nimic窶ヲ.
Un 窶 cuib de bandiネ嬖 窶, Doamne!
Cトフunul Baldovineネ冲ilor, de unde-mi trag obテョrネ冓a, nu avea decテョt vreo cincizeci de familii, din care jumトフate ne erau rude. I si mai spunea ネ冓 窶 Istrトフeネ冲ii 窶, din cauza numトビului mare de locuitori purtテョnd numele de 窶 Istrate 窶 ネ冓 avテョnd aceeaネ冓 obテョrネ冓e. Aproape toネ嬖 bトビbaネ嬖i erau de-alde Cosma, iar femeile niネ冲e Chire. Aceネ冲i Cosma dトヅeau exemplul nestatorniciei, iar Chirele le ieネ册au テョn テョntテョmpinarea dorinネ嫺lor. Da, テョn nestatornicie se aflト toatト puterea unui bトビbat, a unui popor, a unei rase. Cu cテョt eネ冲i mai nestatornic cu atテョt eネ冲i mai generos, deoarece nestatornicul nu pトピtreazト nimic pentru sine. El face viaネ嫗 rodnicト ネ冓 trece mai departe. Nimic nu este molatic テョntr-テョnsul; totul este furtunト, furtunト creatoare.
La Baldovineネ冲i, la Petroiu, Cazasu, Nazテョru, Chiscani, Tichileネ冲i, peste tot unde unchiul Anghel テョネ冓 oprea armトピarul テョn faネ嫗 unei cテョrciumi, numai de 窶 neamuri de ale noastre 窶 era vorba:
- Nu mai poネ嬖 sト scoネ嬖 cトノaネ兮 de neamuri, mト, Panaite! spunea el.
Tot de la acest unchi ネ冲iu cト 窶 neamul nostru e curcit 窶.Ultima cテョrciumト a lui 窶暸ngheluネ崙 窶, ale cトビei ruini se mai pot vedea ネ冓 azi, era un focar de poveネ冲i de pe vremea ocupaネ嬖ei. ネ亙 ca ネ冓 cum destinul ar fi avテョnd legi precise, moネ Anghel nu scトパa nici un prilej de a-mi face cunoscutト 窶 テョncト o poveste turceascト 窶, mie 窶 ネ崚ョncu窶 pトノテョntului 窶昶ヲ.
Copii de ネ嫗rani iobagi pe pトノテョntul boieresc, cei doi fraネ嬖 ( Anghel si Dumitru ) ネ冓 cele douト surori ( Joiネ嫗 ネ冓 Antonica ) se pomenirト, la moartea tatトネui lor, stトパテョni doar pe grinzile cトピuネ嫺i pトビinteネ冲i, pe arborii din grトヅinト ネ冓 pe butucii din vie. テ杪rina nu era a lor. ネ亙 asta-i hotトビテョrト sト se risipeascト pe alte meleguri, afarト de mezinul Dumitru, care rトノase sト poarte de grijト mamei vトヅuve, ネ冲iutoare de datoria ei.
Surorile plecarト sト trトナascト cu doi greci テョnstトビiネ嬖, care iネ冓 rテョdeau de cトピトフoria legitimト. テ始 aceastト familie de dezmoネ冲eniネ嬖, fratele Anghel era al doilea nトピcut. Fiind scurt de vedere, el fu reformat de oネ冲ire, cumpトビト o bucatト de pトノテョnt ネ冓 deschise crテョネ冦a pe drumul mare dintre Brトナla ネ冓 Galaネ嬖, la ieネ冓rea din sat. Dupト zece ani de crテョネ冦トビit, izbuti sト agoniseascト avere. O soartト crテョncenト se abトフu asupra lui ネ冓 fトツu dintr-un om voios ネ冓 bun creネ冲in, un テョnvrトニbit ネ冓 un pトトテョn.
Cu toate ca avea ネ兮ptezeci de ani, bunica Nedelea fトツea tot ce putea ca sト-ネ冓 uネ冰reze copiii de sトビトツia ce le-o lトピase moネ冲enire. Fiindcト nu mai putea sト ia parte la muncile grele de pe cテョmp, テョネ冓 luase sarcina gospodトビiei. ネ亙 cum voia sト adune ネ冓 cテョネ嬖va gologani pentru pomenile ei, toate clipele libere, toatト odihna ネ冓-o sacrifica, sト strテョngト spicele de grテョu rトノase pe cテョmp テョn urma secerトフorilor, sト adune smocurile de lテョna lトピate de oi pe scaieネ嬖 ネ冓 sト culeagト pトパトヅia de pe marginea ネ兮nネ孛rilor. Mai era uneori chematト sト tragト copiii bolnavi ネ冓 sト le descテョnte.
Seara la cinト, socotindu-se gurト de prisos, nu se atingea nici de lapte, nici de ouト, cテョnd acestea se gトピeau pe masト. Se mulネ孛mea cu puネ嬖nト ciorbト ネ冓 cu susai verde cu oネ嫺t.
De douト ori pe sトパtトノテョnト, テョncordatト sub povara cobiliネ嫺i prea テョncトビcatト, bトフrテョna strトットフea cei cinci kilometri care despトビネ嫺au satul de Brトナla. La amiazト, se テョntorcea cu treizeci de parale, テョnnodate テョn colネ孛l basmalei. Dar paralele acestea fトツeau minuni. Dupト trei sau patru ani, o vedeai sトパテョnd un puネ la rトピpテョntia drumurilor bトフute de cトビトブネ冓 sau cumpトビテョnd fie un pat cu toate albiturile lui pentru o fatト sトビacト ce se mトビita, fie o vacト テョmpreunト cu viネ嫺lul de curテョnd fトフat, pe care le da de pomanト vreunei vトヅuve, テョmpovトビatト de copii. Se テョntテョmpla, dar foarte rar, ca unchiul Dumitru sト dea peste ascunzトフoarea unde biata femeie strテョngea banii ネ冓 atunci se duceau pe gテョrla ネ冓 puネ孛l ネ冓 patul ネ冓 vaca. Atunci, sufletul evlavioasei Nedelea era bolnav cu sトパtトノテョnile. Se plimba, galbenト ネ冓 tristト, ネ嬖nテョndu-ネ冓 gura cu mテョna, pentru a nu slobozi blestemul de neiertat.
Bunica Nedelea mi-a dat ネ冓 mie de pomanト o vacト frumoasト 窶 Dumana 窶 deネ冓 テョi eram rudト. Dar bunica se abトフu o singurト datト de la regulト, fiindcト mト ネ冲ia cel mai sトビac dintre toネ嬖 nepoネ嬖i ei窶ヲ. Dupト ce テョmpodobi vaca ネ冓 viネ嫺lul ca pentru nuntト, テョi tトノテョie de trei ori, apoi mi-i dトヅu de funie, spunテョndu-mi: 窶 Ia-le 窶ヲ sト fie de sufletul copiilor rトパosaネ嬖 de dorul laptelui 窶.
In acea zi de varト a anului 1889, biata mamト fu lovitト de-o mare supトビare: vaca noastrト, Dumana, muri in chip, tragic, テョnネ嫺patト de cuネ嬖tul unui vraci care テョncercase sト-i ia sテョnge. テ始 seara de ajun, Dumana se テョnapoiase de la izlaz cam tristト. Mama nu se neliniネ冲i peste masurト. テ司 spuse, mテョngテョind-o pe frunte:
- Da! Mト simt vinovatト! テ枴-am vテョndut viネ嫺lul. Dar テョn curテョnd o sト ai altul. Ia te uitト ce burtト ai!
ネ亙-o pipトナ, テョn timp ce vaca o privea cu frumoネ冓i sトナ ochi umezi. Asta fu totul テョn seara aceea. Apoi, ne-am dus ca de obicei テョndata la culcare, deoarece mama se lupta din greu cu istovitoarele sale zile de spトネatoreasト. テ始ainte sト adoarmト, aduse iarトκ冓 vorba despre vacト:
- Numai sト nu fie bolnavト窶ヲ. Doamne, e atテョt de tテョnarト. Abia la al treilea viネ嫺l. ネ亙 ce lapte! Aネ putea vinde de zece ori mai mult. E singurul nostru mijloc de-a ne テョntreネ嬖ne.
A doua zi, pe la patru dimineaネ嫗, alergarトノ la grajd. Dumana avea burta umflatト ca un butoi ネ冓 abia se mai ネ嬖nea pe picioare. Mama sculト curtea cu ネ嬖petele-i disperate. テ始datト, chiriaネ冓i se adunarト buluc, rostind テョn cor:
- Trebuie テョnネ嫺patト!
ネ亙 ca s-o テョnネ嫺pe, desigur, un singur nume pe buzele tuturor: moネ Todiricト.
- E priceput fトビト pereche. Numai sト nu fie beat!
Desigur, moネ Todiricト era omul cel mai priceput テョn meserie, numai cト nu se mai trezea din beネ嬖e de-acum zece ani, cテョnd テョネ冓 vトホuse fata fulgeratト de cuネ嬖tul unui amant. Din cauza asta, i se trecea cu vederea. Mama, la rテョndul ei, テョl ierta. Veni beat, テョnネ嫺pト vita tocmai テョn viネ嫺lul ce avea テョn burtト 窶 mare de ネ兮se luni 窶 ネ冓 o omorテョ. Fu cテョt pa-aici s-o omoare ネ冓 pe mama, odatト cu Dumana. De milト, biata femeie strテョngea la piept capul vacii, テョn clipa cテョnd celトネat テョi テョnfigea cuネ嬖tul. Un rトトet テョnfiorトフor ネ冓 iat-o pe mama azvテョrlitト afarト din grajd.
Femeile, martore la scenト, ne cトナnarト pentru nenorocire, blestemテョndu-l pe moネ Todiricト, テョn ciuda dezvinovトκ嬖rilor. Apoi, fiecare テョネ冓 vトホu de ale sale. テ始 ziua aceea, mama テョntテョrzie ca niciodata de la muncト. Cテョt despre mine o luai razna pe cテョmp, pentru a retrトナ テョmprejurトビile テョn care o cトパトフasem pe Dumana.
Sトパtトノテョna care o costase pe mama pierderea Dumanei, テョi mai aduse ネ冓 pierderea a douト 窶 case 窶, din cele care-i permiteau sト munceascト toatト luna, fトビト vreo zi lipsト. Prima din cele douト era aceea unde biata femeie ajunsese cu テョntテョrziere la muncト, テョn dimineaネ嫗 nenorocirii.
Bruftuluitト fiindcト a venit tテョrziu, mama rトピpunse scurt, scoネ崚ョndu-ネ冓 ネ冩rネ孛l. ネ亙 nu mai tテョrziu decテョt a doua zi, acelaネ冓 lucru se テョntテョmplト ネ冓 cu cea de-a doua 窶 casト 窶, dintr-un motiv de ramolealト burghezト: i se reproネ卞, pe nedrept, cト foloseネ冲e prea mult sトパun.
- Doamnト, murdトビiネ嬖-vト rufトビia mai puネ嬖n! Sau, mai bine, spトネaネ嬖-o dumneavoastrト!
Toate テョncercトビile de テョmpトツare cu cele douト 窶 case 窶 se dovedirト zadarnice. O ネ冲iau blテョndト, supusト. テ縞冓 dトヅurト seama de contrariul.
Pentru o nedreptate, mama ar fi fost テョn stare sト dea foc oraネ冰lui. Ea テョネ冓 primea cu resemnare soarta nemiloasト, 窶 pentru cト 窶 spunea 窶 mi-am fトツut-o singurト: am iubit prea mult窶. Nu era drept. Totul i se trトトea de la Dumnezeu sau de la credinネ嫗 ei. ネ亙 ce alta decテョt credinネ嫗 ne aduce mai multト nenorocire, atunci cテョnd o avem? De asemenea, ce ne ネ嬖ne テョn capul oaselor, atunci cテョnd inima ネ冓 mintea o iau razna ネ冓 totul se prabuネ册ネ冲e テョn jurul nostru? Omul fトビト credinネ崙 e mai prejos decテョt animalele, din cauza lトツomiei; de asemenea, e mai primejdios decテョt ele, fiindcト are douト mテョini ネ冓 talentul de a nトピcoci lucruri distrugトフoare.
Dimpotrivト, oricare ar fi credinネ嫗 unui om, de vreme ce o are 窶 chiar greネ冓tト, chiar absurdト 窶 acest om poate fi un bun tovarトκ de viaネ崙, cu condiネ嬖a neapトビatト ca aceastト credinネ崙 sト se テョntemeieze pe dreptate, iar practicarea ei sト-l coste scump. Numai credinネ嫗 de tarabト, a 窶 servitorilor 窶 bisericii nu costト nimic ネ冓 aduce foloase. Din cauza asta, mama nu mi-a テョmpuiat capul cu religia de tarabト, de care ea テョnsトκ冓 se descotorosise. Vedea limpede ネ冓 aネ兮 cum trebuie:
- Toネ嬖 preoネ嬖i fac avere. Aproape toネ嬖 se テョngraネ册 ca niネ冲e porci. Bトナeネ嬖i lor devin mari domni, iar fetele, mari doamne. Asta-i religia? ネ亙, colac peste pupトホト, aceネ冲i corbi mai vin ネ冓 ne fac moralト窶ヲ.
テ始tre bunica ネ冓 mama se isca uneori o micト ciorovトナalト prieteneascト, fiecare テョmbufnatト テョn felul ei. Era tocmai ceea ce doream, curios la vテョrsta mea, テョnsetat de-a ネ冲i窶ヲ. Odatト, bunica, nu prea la largul ei zise:
- Da, da, dar nu uita cト mai existト de asemenea ネ冓 credinネ嫗.
Credinネ嫗窶ヲ. Ceva nelトノurit pentru cei nouト ani ai mei. Mama se テョnsトビcinト cu precizトビile:
- Da, desigur, mai e de asemenea ネ冓 credinネ嫗. Ba chiar numai ea. Noi am avut-o totdeauna. ネ亙 o avem テョncト.
- Care credinネ崙? rトピpunse bunica surprinsト.
- Singura valabilト pentru noi トκ冲ia, oameni sトビaci: credinネ嫗 テョn muncト, テョn dragoste, テョn dreptul aproapelui nostru la muncト ネ冓 dragoste, fトビト nici o stavilト.
- ネ亙 tu numeネ冲i asta 窶 credinネ崙 窶?
- Numeネ冲e-o cum vrei. Doar tu テョn legea asta ai trトナt ネ冓 ne-ai crescut. Nimic nu-i mai presus decテョt ea.
- ネ亙 Dumnezeu?
- Dumnezeu este chiar aceastト credinネ崙, テョn felul cum o テョnネ嫺leg eu. De aceea sunt puネ嬖ni oameni care cred テョn Dumnezeu.
Bunica nu mai spuse nimic. ネ亙 nici nu mai fu vorba vreodatト despre asta. Dar mie, sトビmanul de mine, aceastト テョntrebare テョncepu sト-mi ardト mトビuntaiele, cu cテョt imi frトノテョntam mintea, vrテョnd sト aflu dacト lumea practica credinネ嫗 aネ兮 cum o definise mama.
Un lung drum, pe care abia テョl テョncepeam.

.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!