Imi plac pisicile și ceasurile. Așa a început totul. Un ceas stricat( Orex mecanic românesc, ultima serie), și incapacitatea fiziologica de a rezista tentatiei de a mângâia o pisica( înțelegeți ce vreți din asta).
Căutam un loc să-i schimb cureaua, si să-i repar 2 indicatoare sărite. În zilele de azi, în lumea imitațiilor ieftine din China, o ceasornicărie pe bune e greu e greu de găsit. Hoinăreram pe Victoriei într-o zi, undeva pe lângă Palatul Telefoanelor, când am zarit o reclamă cu neon roșu: Ceasornicărie; După câteva zile am revenit cu Orexul meu bătrân. Un gang uitat de vremuri ducea câtre locul cu pricina. Înâuntru în spatele unei mese pline cu instrumentar aranjat în ordine, un bătrân înalt, ciolănos, studia atent un interiorul unui ceas de buzunar.
Initial nu mi-a dat atenție. Motanul a aparut de nicaieri, și a început să se frece de picioarele mele.
Bătrânul a ridicat mirat capul:
-Îl vezi?
-Vă referiți la pisică?
-E motan să nu-i zici niciodată pisică, esti drogat?
!!!!!!!!!!!!!!!!!!
-Ai de gând să te răzbuni pe amantul prietenei tale care face parte din mafie?
-Nu!!!!
-Vei participa in noaptea asta la o cursa ilegala de mașini sau ai de gând să zbori cu avionul nr………………?
-Nu?!
-Înseamnă că te place!!!
Asta am fost tot. Am plecat imediat de acolo ferm convins că e greu sa găsesți o ceasornicarie adevarată zilele acestea.
A doua zi în fața ușii am găsit următoarele:
Una bucată motan negru cu alb, care de acum încolo se va chema Albert;
O litieră( așa am înțeles că se chema chestiile roz în care se pune nisipul la pisici), pe care scrie cu marker negru Albert( deci se explică);
Jumatate de punga de nisip;
Jumatate de pungă de Kitkat( lui nu-i place, bătrănul Alfonso era economicos, nu s-a îndurat s-o arunce);
Un teanc bine legat de manuscrise si agende( ultima avea scrisa pe ea CFR 1998);
O scrisoare în limba română, în care erau explicate amanuntele de bază( ce-i place lui Albert, nr unui doctor veterinar de încredere, și urări de bine);

Deci să începem cu începutul. Albert un mascul de Felix Domescticus, nergru cu alb și greutate de 7 kg. îi plac conservele cu ton, tangoul, caloriferele și are o slăbiciune pentru starletele care…(dar să nu anticipam). Urăște nisipul cu miros de lavandă și mâncarea uscată pentru pisici; Nu face mizerie, nu urinează prin casă și respectă orele fixe de mâncare ca orice alt mascul de mamifer. Aparatul reproducator e în perfectă stare de funcționare, deși interesul pentru rasa lui e mai degraba scăzut. A si era sa uit, vorbește. Nu că ar perora filosofic în fiecare zi, sincer să fiu îl cred capabil de asta. Dar comenzi scurte de genul, mi-e foame, schimbă nisipul si mai pune niște tango, sunt la ordinea zilei. Încerc să îl intreb din cand una, alta dar răspunsurile sunt monosilabice de obicei.
Până acum am abuzat de răbdarea cititorilor mei cu o versiune extinsă a bancului cu vânătorul, lupul și calul.
Și care-i povestea cu Albert veți spune?
Păi cum s-o zic într-o formă simplă:
Albert ajută/însoțește “Trecerea”
Care trecere veți întreba?
Cea cu care suntem toți datori. Pe vremuri se chema psihopomp, acum e doar Albert. Când trebuie să trecem Albert e lângă noi, uneori îl vedem, alteori nu, îl mângâiem, sau ni se așează în poală, sau nu vă recomand asta urinează pe noi. Asta cu urinatu e de nașpa și curios nu întămplă tot timpul la cine te aștepti.
Cât despre mine. Eu sunt un “îngrijitor”. Al 46-lea. Bătranul ceasornicar era la 45-lea. Mă rog asta scria întru-nul dintre manuscrisele sale. Rodrigo Alfonso di Catalunia Y Garcia membru al Sfantului Oficiu, mai bine cunoscută sub numele de Inchiziție. L-a luat pe Albert în îngrijire odată cu cazul unui vrajitor. Maximus membru al cohortei a V-ea legiunea Regis Iulia sub comanda lui Scipio Africanul. Manuscrisele sunt scrise in cea mai mare parte intr-o combinatie de latina si catalana veche, cu interludii spre sfarsit de fraceza, rusa si putină chineza.
De unde stiu eu latina si ce s-a intamplat cu viata mea veți intreba. Si banuiesc ca aveți mult mai multe întrebari să-mi puneți. Raspunsul meu e simplu. Timpul nu e ceva greu de gasit la cineva în conditia mea. Cat despre restul sa zicem ca lucrurile au modul lor de a se rezolva într-un anumit context metafizic.
Mai sunt si alti Alberti? Sunt pisici sau au forma si de alte animale? Al 46-lea de la facerea lumii sau de când?
E drept ca mansucrisele lui Alfonso încercă să raspundă la asemenea întrebari și de atunci mi-am mai dat și eu cu parerea. Dar în acest moment sunt prea nou așa ca am sa las asta pe mai incolo. In rest mansusrisele contin consemnarea ultimilor momente ale personalitatilor istorice întalnite de Alfonso, Maximus( Alfonso a copiat o parte din manucscrisele sale) si de altii inaintea lor. V-aș putea spune niste chestii interesante despre Sfanta Elena, Barlogul Lupului, o dacea de langa Moscova sau Turnul Tobelor.
Mai apar consemnari ale aparitiilor lui Albert în folclor îi literatură. Cel mai adesea e negru, are coada despicata, are coarne si e albastru( aici sigur o mica intoxicatie cu LSD e de vina) sau “nomen odiosso” apare sub forma de câine.
Prima dată Albert a fost baiat ok și m-a luat într-o misiune ușoară. Nu într-o piață din Irak, o mină din Ucraina sau vre-un bordel rusesc. A fost simplu o batrana din Balcani care îl aștepta senină.
Dar nu despre asta vreau sa vă povestesc.
Stim cu toții de acum cântecul Floarea Neagră. Acea tanguire melancolica care a înnebunit pe toata lumea de cateva luni.
Totul început când am plecat spre strada Zetari în Ferentari. Mergem des pe acolo Biluțele te trimit repede în “călatorie”. Le simțim urma si în cartierele bune, mirosul lor de pișat de mâță( desi sigur nu i-ar place comparația) e imconfundabil. Între 2 blocuri comfort 4 pe o cutie de televizor O( al carei nume de scena îl sțiți cu toții) îmbracată sumar stătea nemișcată. Urmele de ace se vedeau clar și un firicel de sange i se scurgea încet din palma.
Motanul i s-a suit confortabil pe genunchi si a început să toarcă linștit. Fata a început să îngâne acel cantec trist care astazi îi zicem Floarea Neagră. Motanul a tors mult timp în poala ei, fata cânta incetișor, si nimic nu se întampla. Ciudat, dar nu avea să plece în noaptea aceea.
Într-un tarziu Albert i-a sarit din poala si a plecat cu coada ridicata.
-Si acum?
-Avem treaba zise,
O. nu a pleacat în noaptea aceea, dar Albert a urinat pe:
2 dealeri din gruparea lui Calu;
Seful de Narcotice din sectoru 5;
O batran din judetul Ilfov ce se ținea cu o tiganca de 16 ani;
2 smecherasi care faceau concurs ilegal de masini pe Zorilor;
A și am mai trecut și pe la capătul lui 36 și pe la intrarea Margaretei.
Ciudat cantareața principală de la un club, a suferit un sever deranjament intestinal și cum necum a apărut o noua stea pe firmamentul muzicii. Albert se jura și acum că nu are nici o legatură, dar cam mustăcește când zice asta.
Stăm la soare in Parcul Florilor si din cand in cand trece pe langa noi un puștan care ascultă ta telefon Floarea Neagra.
Ma uit intrebator la Albert:
-Mai așteptăm, îmi zice;

Nota autorului:
Cum de am scris povestea asta nu stiu dar e sigur că-mi plac pisicile și ceasurile;