agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-19 | [This text should be read in romana] |
“Ce s-a întâmplat?”făcu Lamyr, readus în lumea concretă de problemele cotidiene.
“Nu știu, cred că ar fi mai bine să va spună chiar ea!”dădu din umeri Gauri, afișând obișnuitul ei surâs ingenuu. Lamyr nu contenea să se minuneze de frumusețea frapantă, deloc forțată de subterfugii cosmetice, a tinerei lui secretare. Gauri avea o înălțime de 1,8 U.S.S., pielea de un alb ireal, ochii albaștri, o față delicată, aproape întotdeauna parțial ocultată de vreo șuviță rebelă a părului ei blond. Într-un cuvânt, era o zeiță în forme și culori și, ca și cum frumusețea ei fizică nu ar fi fost suficientă, avea o inteligență înnăscută deosebită, fiind capabilă să detecteze cele mai subtile inflexiuni ale vocii cuiva. Ceva vreme chiar se temuse de perspicacitatea secondantei sale, având în vedere că propriile lui coarde vocale, șubrezite de temperaturile reci de pe Axter, unde servise 15 cicluri planetare standard ca guvernator planetar, îi jucau feste destul de frecvent. Nu în ultimul rând, chiar emotivitatea îl mai făcea să articuleze neadecvat câte un cuvânt, caz în care un ascultător mai subtil, așa cum era Gauri, era în măsură să tragă concluziile cele mai incomode. Însă Lamyr nu avea cum să devină ceea ce nu era. Cel puțin nu întru totul. Poate descendenții lui vor fi mai privilegiați în privința aptitudinilor lor de a-și controla emotivitatea, însă el, oricât de mult s-ar fi perfecționat, nu putea să realizeze veritabilul salt ontic comportat de atenuarea trăsăturilor psihice umane indezirabile profesional. Lamyr rămânea, totuși, un om. Wuanii îl adoptaseră, îl transformaseră psihic și somatic, îl ajutaseră să se cunoască pe el însuși, îl vindecaseră de afecțiuni care i-ar fi determinat sfârșitul în cazul în care nu ar fi beneficiat de binefacerile medicinei lor strălucite, ale acestei rase arhaice, însă nu avuseseră cum să-l metamorfozeze complet, să-l facă să devină alt tip de ființă. ADN-ul său rămânea unul parțial uman, iar procentul de umanitate din celulele corpului său nu putea să fie iradiat asemeni unei anomalii organice. Lamyr continua să aibă sentimente și trăiri străine, ba chiar nedorite, de cei care-i deveniseră, prin alianță, noii lui congeneri, iar dacă, cu trecerea timpului, ajunsese să fie o ființă mai stăpânită, acest lucru se datora tocmai experienței acumulate, și doar în parte eforturilor explicite ale wuanilor înșiși. Era mai controlat așa cum și un călugăr de pe planeta lui natală era o persoană mai controlată și mai cerebrală, era mai rațional și mai insensibil la stimulii emoționali irelevanți așa cum și un bărbat trecut de prima tinerețe putea să fie. Însă toate progresele lui se realizaseră în limitele permise de genele speciei căreia îi va aparține până la moarte. Într-un fel, se putea spune că wuanii îi fuseseră mentori spirituali, iar civilizația lor îi devenise templul laic în care-și șlefuise mintea și trupul. Adesea se gândea că tocmai calitatea lui de alogen, de ființă umană, fusese aceea care-l propulsase în vârfurile ierarhiei politice imperiale. O ființă emotivă și fragilă somatic era mult mai ușor de controlat și era incapabilă să-i trădeze atât datorită educației primite pe lumea ei de baștină, cât și datorită auto-controlului ei net inferior. Iar dacă ar fi făcut-o, atunci wuanii ar fi aflat imediat. ”Salut, Lamyr!”i se adresă Ldy cu vocea sa puternică, atipică chiar și pentru o femeie wuană. ”Salut, Ldy! Ce s-a mai întâmplat?” ”După expresia feței tale observ că nu ai idee de ce te-am apelat!”îl tachină ea într-un mod care ar fi putut să trezească emoții numai unui interlocutor uman. ”Nu, chiar nu știu, ce neregulă a mai fost constatată ori trebuie să fie reparată de data asta?”surâse Lamyr. ”De data aceasta este o chestiune care ține și de viața ta privată, însă dacă s-ar fi redus la acest aspect nu te-aș mai fi deranjat cu video-dialogul ăsta! Într-un fel, este o neregulă, având în vedere politica imperială de valorificare la maximum a potențialului reproductiv al cetățenilor imperiali!” ”Deci, din nou, mi se reproșează faptul că nu am procreeat!”înțelese Lamyr, ridicându-și brațele pentru a sugera iraționalitatea cererilor repetate de a da naștere cel puțin unei progenituri mixte. ”Știi foarte bine că ceea ce ți s-a cerut și ți se va cere în continuare nu este absolut deloc un lucru ilogic. Dimpotrivă, cred că ar fi cel mai important ajutor pe care ai putea să-l dai civilizației noastre, care este, de acum, și a ta, Lamyr! Oricare altă contribuție de-a ta la prosperitatea Imperiului este dispensabilă, însă aceasta ar fi una esențială!” ”Să înțeleg că mă ameninți voalat cu demiterea?” ”Numai un om se putea gândi la asta, mințile voastre funcționează după scheme inferențiale incomplete care conduc frecvent la paralogisme! Ce legătură are teama de a nu te conforma unei directive oficiale sau orgoliul lezat de reiterarea inadecvării tale funcției ocupate cu concluzia logică a necesității obținerii unui descendent mixt, atât de importantă din punct de vedere științific?” ”V-am spus că sunt extrem de deschis față de ideea fecundării artificiale!” ”Iar noi ți-am spus că dorim să crești acel copil, astfel încât mixajul genetic să fie dublat de unul cultural. Dorim ca progenitura ta să fie un produs autentic, atât biologic cât și comportamental, al civilizațiilor noastre! Totuși, dacă ești incapabil să iubești o wuană, te putem scuti de actul procreeării naturale, nu și de răspunderea condiției paterne!”îl împunse Ldy, reluând malițiozitățile stereotipe ale ultimelor lor discuții. ”Părerea mea, pe care mi-o mențin, este aceea că wuanele sunt printre cele mai frumoase făpturi din Univers, însă nu știu dacă sunt pregătit pentru o astfel de experiență. Adică să stau cu poliția emoțiilor, gândurilor și a gesturilor pe cap în fiecare supra-unitate temporală standard!” ”Cred că și femeile voastre sunt la fel, doar că sunt mai puțin subtile și mai ușor de manipulat prin sentimente! Atunci chiar că nu pot să te înțeleg, dacă ne recunoști frumusețea, iar voi, oamenii, sunteți cu precădere emoții și simțuri, ce te împiedică să te supui directivei? Sau poate că frumusețea speciei noastre te derutează atât de mult încât te vezi nevoit să-ți reconsideri orientarea sexuală?îl ironiză din nou Ldy, într-un nou flux de răutate benignă, caracteristic wuanilor, o rasă mult mai dură, al cărei umor se supraimpoza pe concluzii subsecvente și pe interogații implicite. Acesta era unul dintre lucrurile care-l speriau pe Lamyr la noii lui concetățeni, anume acela că, atunci cât de aflai în compania lor, nu puteai niciodată să te relaxezi complet ori să glumești într-un mod detașat, extra-moral și omenesc, ci trebuia să-ți cântărești fiecare element al limbajului verbal, para-verbal și non-verbal, să analizezi fiecare corelare logică conceptibilă și să te înarmezi cu o doză suficientă de indiferență față de replicile agresive ale acestora. Wuanele era genul de femei capabile, de exemplu, să te omoare după încheierea actului sexual în cazul în care făcuseși pe durata acestuia vreo afirmație care le-ar fi confirmat, potrivit raționamentelor lor extrem de rapide și de complicate, bazate pe o memorie uimitoare, calitatea ta de trădător al intereselor Imperiului. Wuanii, în general, atât în plan fizic, cât și în cel al gândirii, logicizau viața, dezvăluind toate misterele lumii, că într-o profanare continuă. “În condițiile acestea cred că voi sfârși prin a va accepta oferta!”încuviință Lamyr, sastisit de insistențele și de presiunile oficiale ale căror țintă fusese de atâtea cicluri planetare standard. ”Sper să nu-ți fie o altă decizie luată într-un periheliu emoțional!”se încruntă Ldy, circumspectă. ”Oricum, nu veți avea certitudinea hotărârii mele decât atunci când voi semna angajamentul legal!”o asigură Lamyr, în felul său, de buna-credință a intențiilor lui. ”Nu uita ce ai promis acum, Lamyr!”zâmbi Ldy. ”Asta este singurul motiv pentru care m-ai contactat? Nu vreau să mă înțelegi greșit, însă mi-e foarte greu să cred că ți-ai răpit din timpul atât de prețios doar pentru a-mi reitera niște lucruri la fel de vechi ca și aclimatizarea mea în sânul civilizației voastre!”se scuză Lamyr, încercând să determine rațiunile reale ale convorbirii lui cu secretara de stat a Ministerului Expansiunilor și al Apărării Imperiale. ”Așa este, dragul meu, te-am căutat, de fapt, ca să-ți vorbesc despre expediția de pe Roous! Mai exact, după cum prea bine știi, un echipaj uman, format din doi wuani și un hibrid wuano-ramur, a fost trimis în viitorul apropiat pentru a investiga satelitul unei planete dintr-un sistem solar monar de la periferia Galaxiei.”rostind acestea, Ldy făcu o pauză pentru a-i îngădui interlocutorului ei non-wuan să asimileze noua informație pe care i-o strecurase non-șalant în fraza recapitulativă și, implicit, să-l facă să-și reconsidere perspectiva asupra întregii misiuni. “Oxtey este ramur?”se miră Lamyr. “De ce nu m-ați înștiințat până cum? Credeați că tocmai eu m-aș fi opus selectării lui?” “Da, de fapt cred că tu ai fi putut să fii principalul oponent al participării lui la misiune, iar asta tocmai datorită originilor tale non-wuane, care-ți permit să evaluezi cel mai bine emotivitatea unui alogen! Nici nu vreau să știu ce uragane sentimentale și furtuni emoționale se stârnesc în minților non-wuanilor în momentele critice sau delicate care pot să survină atât de facil în timpul unei călătorii crono-spațiale! Probabil că dacă am avea un tablou fidel al stărilor voastre psiho-emoționale din acele intervale de timp nici nu ne-am mai fi pus problema să vă cooptăm în demersurile noastre științifice, militare sau politice!”îl lămuri Ldy, aflată într-unul dintre puținele ei accese de sinceritate, și acesta fiind, însă, controlat și determinat de intenția ei de a afla ce este în mintea lui Lamyr. ”Și crezi că m-aș fi înșelat dacă aș fi recomandat neselecționarea lui pentru misiune în cazul în care aș fi intrat în posesia tuturor informațiilor relevante în ceea ce-l privește? Ca să nu mai vorbesc despre vârsta lui mult prea mică, inadecvată chiar și pentru un wuan pur sânge! Atunci de ce ați dorit ca el să participe la expediție?”nu reuși să înțeleagă ofițerul. ”Suntem înclinați să considerăm că Oxtey posedă facultăți extra-senzoriale deosebite, pe care însă nu și le-a putut dezvolta corespunzător datorită moștenirii lui genetice ramure! De fapt, nici nu suntem absolut siguri de unde îi vine capacitatea aceasta specială, este posibil, la fel de bine, ca ea să se datoreze, cu precădere, ascendenței lui non-wuane, iar emoțiile suprapuse peste această claritate aparte a minții lui să facă parte din oferta aptitudinală ramură! Cu alte cuvinte, nu poți să obții o friptură fără să sacrifici un animal!”îi explică Ldy. ”Dar de ce ați avea nevoie de un telepat în fundătura aia de Galaxie? Nu ar fi fost mai bine, indiferent de rațiunile voastre, să trimiteți unul deja format, cu aptitudinile confirmate și omologate?” ”Am considerat că Oxtey este un individ realmente special! Cât despre oportunitatea prezenței lui în această misiune, aici trebuie să recunosc că sunt la fel de ignorantă ca și tine, Lamyr! Nici eu nu știu unde și de ce au fost trimiși de fapt cei trei oameni ai noștri! Arhiva informațională imperială mi-a furnizat doar date schematizate despre acest flux factual în continuum-ul spațio-temporal! Nici un fel de informație exprimată lexical, doar signatura factuală exprimată geometric a unei incizii prospective, discontinue în structura spațiu-timpului. Secvența este destul de scurtă și de omogenă cromatic. Îți dai seama că pe baza brumei acesteia de date amândoi suntem în măsură să tragem aceleași concluzii!”se justifică Ldy. ”Să fie o altă cenzură a sistemului informațional?”presupuse Lamyr. ”Orice este posibil, pe de altă parte, fiind vorba despre evenimente care se desfășoară simultan în viitor, fie și pentru un grup restrâns de indivizi, însă cu implicații nebănuite asupra continuum-ului, deci contrar cursului natural al lucrurilor, acuratețea informațiilor pe care le-am putea preleva este, la rândul ei, afectată! Gândește-te la faptul că noi am accesat în prezent date privitoare la acțiuni care urmează să se desfășoare într-un moment de timp în care nu toate variabilele factuale ne sunt disponibile! De exemplu, poate că vom fi nevoiți să trimitem o nouă expediție în zonă! În general, pauperitatea informațiilor despre viitor se datorează incompletitudinii geometriei factuale și, teoretic, dacă încercăm să analizăm prin intermediul arhivei imperiale evenimente care au rezultat din interacțiuni multiple cu alte evenimente, chiar dacă aceste interacțiuni nu au fost și nici nu au cum să fie determinante, ele nu vor putea să fie decodificate trans-istoric, deci retro-activ, într-o manieră suficient de clară. Asta ca să nu mai vorbesc despre posibilitatea, temută de la începutul călătoriilor spațio-temporale, a atingerii unui nexus al istoriei noastre! Poate de aceea nici eu nu dețin prea multe informații despre scopul real al misiunii!”îi răspunse Ldy, neașteptat de comunicativă. ”V-ați gândit că acest nexus ar putea să țină mai mult de posibilitățile factuale, și, nicidecum, de necesitatea implacabilă care guvernează Universul, de la cosmogeneză până la extincție?”o întrebă, ușor iritat, Lamyr. ”Dacă intrarea pe cursul declanșat de un eventual nexus factual ar putea să fie generată de călătoriile noastre, atunci înseamnă că asta ne este dat să ni se întâmple!”declamă, cu emfază retorică, Ldy. “Oricum, nu cred că Ishtar ne-ar grăbi sfârșitul prin astfel de acțiuni! Noi, wuanii, suntem copiii ei, Lamyr! Chiar dacă Imperatoarea ar supraviețui dispariției speciei noastre, ea nu ar avea nici un interes rațional să-și continue activitatea la un nivel mult mai jos, adoptând o altă specie! Mai degrabă, dacă este vorba despre un nexus factual cu efecte negative și care ne-ar aștepta acolo, în viitor, Ishtar încearcă să-l neutralizeze! Totuși, posibilitatea cea mai rezonabilă este aceea a unor intersecții de linii temporale benigne care se vor trasa acolo, pe orbita gigantului Roous!”punctă secretara de stat, dorind să-l recanalizeze spre obiectivul discuției lor. ”Să înțeleg că ar trebui să mă pregătesc sufletește pentru o călătorie în viitor?”glumi Lamyr. ”Te-am contactat ca să te notific în legătură cu o descoperire recentă făcută de unul dintre echipajele noastre mai realiste, ca să spun așa, echipaj care baleia zona limitrofă sistemului planetar al stelei Astl, din care face parte satelitul Pritivi. Ei bine, se pare că oamenii noștri au detectat un alt sistem planetar, aparținând stelei Btum, situat la numai trei cicluri planetare standard-lumină distanță, și care posedă o planetă poziționată pe coordonate helio-sistemice optime vieții. Și, ca și cum aceasta nu ar fi fost îndeajuns, au stabilit un contact cu o civilizație tehnologică locală. Se pare că băștinașii nu sunt tocmai prietenoși, motiv pentru care ne-au trimis un mesaj exprimat în alfabetul universal, cel al numerelor de protoni, folosind, pentru ortografie și pentru accentele fonetice, numere de neutroni, subordonate sintactic și formal primelor! Ca și cum cineva ar desena un glob pentru a desemna o afirmație, ca în cazul numărului protonic al hidrogenului, și, pentru ca aceasta să aibă efectul perlocuționar dorit, ar sufixa-o cu un glob mai mic, care ne-ar trimite cu gândul la protiu, iar dacă n-ar fi siguri de cele spuse și ne-ar întreba pe noi, atunci ar orna grafia cu trei globulețe, care ne-ar sugera izotopul tritiu. Iar toată această hologramă literală, până la urmă, ar avea caracterele majore bine diferențiate, așa încât să ne dăm seama când situația este periculoasă și instabilă deopotrivă, ca în cazul exprimărilor mai complicate cărora li se asociază izotopii exclamării, bunăoară. Nu-i așa că sunt drăguți? Una peste alta, le-au desenat săracilor militari și oameni de știință întregi sisteme stelare și solare pe monitorul computerului lor de bord doar ca să le spună că nu suntem bine-veniți, fapt care, de altfel, nici nu ne interesează! Oricum, trebuie să admit că sunt o specie foarte ingenioasă, ar fi putut să fie niște diplomați excelenți dacă nu și-ar fi propus să se războiască cu toată lumea! Pe scurt, ne-au somat să le părăsim teritoriul și să nu mai încercăm să intrăm în zona galactică în privința căreia și-au dezvoltat un ciudat simț de proprietate!” ”Și care a fost reacția echipajului?” ”Au încercat să părăsească zona cât mai discret posibil, informațiile pe care le-au obținut fiind mai mult decât suficiente pentru o expediție de recunoaștere. Însă localnicii, nefiind mulțumiți de gradul de alfabetizare chimică al echipajului, care a preferat să nu le raspundă, au încercat să-l intercepteze. Rezultatul a fost o urmărire la viteze colosale și care avea să se încheie de abia, bănuim noi, dincolo de zona din Galaxie pe care această civilizație și-a însușit-o la modul declarativ. Mie mi se pare revoltător, este ca și cum un grup de mamifere acvatice ar da iama într-un habitat oceanic pentru că acesta a fost construit pe teritoriul părinților lor. Poate că nu aș avea nimic de obiectat dacă aceste mamifere ar avea efectiv ce să facă în incinta habitatului respectiv!”îi înfățișă Ldy evenimentele într-o manieră neobișnuit de impregnată de sentimente pentru o wuană. Lamyr știa însă care era motivul real al atitudinii extrem de deschise, aproape puerile din punct de vedere emoțional, adoptate de către Ldy. Ea dorea să-i evidențieze importanța expediției de pe Pritivi întrucât aceasta va fi avut loc într-o zonă cosmică care era controlată în acest moment de civilizația belicoasă de pe Btum, și care era foarte probabil să-și fi păstrat acest statut și în perioada istorică în care fusese trimisă expediția condusă de Nwpann. ” În aceste condiții”, își continuă notificarea Ldy, “devine esențială expediția premergătoare, ca să spun așa, pe care am trimis-o în prezentul lui Pritivi, și care ne-ar putea oferi informații vitale despre ceea ce se întâmplă în acest sector galactic. Nu-ți mai spun că echipajul misiunii Btum a trecut doar la câteva unități extra-planetare standard de sistemul stelei Astl!” “Să înțeleg că doriți urgentarea expediției de acum, de pe Pritivi?” “Da, am înțeles că nu ați mai primit vești de la acest echipaj!” “Este încă prematur să ne îngrijoram, de abia în lumina știrilor parvenite de la expediția de pe Btum am fi abilitați să tragem concluzii negativiste!” “Asta era problema, trezește-ți cadeții, în cazul în care se mai află printre noi, pentru că, în funcție de ceea ce se întâmplă acolo, și prin asta înțeleg toate timpurile în care poți vorbi despre Pritivi, să știm cum va trebui să acționeze Ministerul!” “Mda, se pare că situația tinde să iasă din sfera academică și de formare profesională și se transformă într-o chestiune de Stat!”se întristă Lamyr. “O să iau toate măsurile necesare ca să restabilim contactul cu expediția!”o asigură el. “Așa să faci pentru că deocamdată nu vrem să ne hazardăm trimițând vreo navă de luptă în zona aia! Iar acum cred că va trebui să ne despărțim, sper că data viitoare când vom discuta să găsim un pretext mai agreabil!”îl ironiză Ldy, deși amândoi știau că secretara de stat obișnuia să-l caute numai atunci când apăreau situații delicate de interes public. Probabil că dacă wuana blondă, la fel de înaltă ca și el, care era considerat ca fiind înalt pentru un hibrid, doar parțial wuan, i-ar fi amintit despre datoriile lui cetățenești, care, într-o distopie personală, deveniseră și unele conjugale, măcar acestea ar fi aparținut trecutului. ”La revedere, atunci, dragă Ldy!”făcu Lamyr, afișând o mină preocupată. Ldy își flutură degetele în fața monitorului, zâmbindu-i parșiv, ca și cum i-ar fi intuit gândurile. De altfel, cât de greu ar fi putut să fie pentru un wuan pur-sânge să determine intențiile și gândurile unui alogen sau ale unui mixaj inter-specific, așa cum era el, cât timp Lamyr știa ce se întâmplă sub cutia lui craniană atunci când se afla în stare de veghe! Torente de emoții și de sentimente, catalizate sau doar asistate de percepții, îi torpilau mintea la modul cotidian! Pe acest fundal, mai mult emoțional decât rațional, emoțiile deveneau aproape la fel de ușor de înțeles ca și cuvintele și ele erau cele care substanțiau, în cele mai multe dintre cazuri, chiar și puținele acțiuni determinate de partea logică a creierului său. Trecuse deja de miezul zilei pe planeta-capitală a Imperiului Wuan. Lamyr trebuia să contacteze imediat echipajul trimis pe Pritivi pentru a-l informa în privința periculozității crescânde a misiunii lor. Lui Nwpann, dacă avea să-l mai revadă vreodată, nu îi mai putea spune nimic. Setă computerul de birou pe coordonatele navei de recunoaștere, însă, așa cum presimțise, nu primii niciun răspuns. Urma să-l însărcineze pe Kwmm, adjunctul lui, cu această sarcină permanentă. “Așa sunt lucrurile!”gândi el. ”Dacă sunt simple se rezolvă numaidecât, parcă de la sine, în schimb, dacă intervine ceva de natură să le complice atunci soluționarea lor poate să stăruiască cine știe cât timp, asta exceptând situațiile în care nu se mai rezolvă niciodată! Dar afirmațiile astea sunt valabile pentru probleme pe care, cel mai adesea și în primă instanță, ni le facem singuri! Iar Imperiul Wuan era cea mai largă structură politică cunoscută, practic el se extinsese în afara Galaxiei așa încât problemele care ar fi putut să apară în limitele spațio-temporale ale acestei civilizații și, mai nou, chiar dincolo de ele, erau virtual infinite! În mod sigur mult mai mari și mai puțin necesare, până la urmă, decât cele ale mamiferelor acvatice din logoreea lui Ldy!” Lamyr își servi prânzul la cantina Academiei. Era printre puținii care mâncau alimente gătite, motiv pentru care îi era imposibil să nu atragă atenția asupra lui atunci când dejuna în sala de mese a cantinei. Erau zile în care era atât de obosit încât, odată ajuns acasă, era capabil să ingereze un sfert dintr-un flacon de glucoză de o unitate de masă standard, după care să se culce. Xeno-nutriționiștii wuani îl sfătuiseră să urmeze o alimentație clasică, bazată pe comprimate alimentare și pe lichide, însă, cel puțin în privința hranei solide, Lamyr nu fusese capabil să subscrie recomandărilor acestora. Nu reușise să se adapteze regimului alimentar local, care neglija plăcerile gustative, nepermițându-le wuanilor, bunăoară, să aibă termeni de comparație între o tabletă de ciocolată și o partidă de dragoste. Medicii îi atrăseseră atenția asupra diferențelor dintre unitățile de măsură, valabile și pentru mase și greutăți, dintre planeta lui de origine și noua lui casă. Astfel, datorită etaloanelor diferite, care se exprimau și în cantitățile existente în ambalajele alimentare, devenise tentat să consume mai multe lichide decât o făcuse până să fie relocat dincolo de orizontul cunoașterii speciei lui. Inițial, acest regim îi priise datorită ușoarei deshidratări pe care o acuzase în momentul sosirii lui în capitala wuană, cât și datorită temperaturilor exterioare superioare celor ale zonei în care trăise până atunci, însă, odată cu trecerea timpului, acest lucru, combinat cu alimentația exotică, se transformase într-o sursă de probleme gastro-enterale. Pe un monitor dispus pe peretele de deasupra bufetului erau derulate imagini filmate pe una dintre noile colonii imperiale, unde platformele de wuano-formare tocmai fuseseră coborâte și asamblate din nave intra-atmosferice gigantice și-și începeau activitatea. Lângă el se așeză o femeie înaltă și subțire, pe care nu o mai văzuse până atunci. Purta un costum alb, și nu costumația cazonă, fapt extrem de răspândit printre ofițerii imperiali, care mai respectau eticheta uniformelor doar la ceremonii și în misiuni. Părul lung îi cădea în bucle care îi acopereau parțial fața, accentuându-i aerul enigmatic. Pe cromul argintiu al mesei se afla o pereche de ochelari heliomatici, fapt care îi arata că tânăra de lângă el ar fi putut să fie și mai misterioasă decât îi părea oricum. Două fante simetrice, săpate discret la baza nasului ei fin, trădau obiceiul recurent al acesteia de a purta ochelari, ceea ce însă nu se mai întâmpla acum. Nu, pentru că acum se uita la el, privindu-l fix în ochi, fără nici cea mai mică reținere. ”Pot să vă ajut cu ceva?bâgui Lamyr nedumerit de atitudinea femeii. ”Vin din partea lui Ldy. De fapt, mi-a spus că nu trebuie să rostesc decât un singur cuvânt, Ldy! ”Drace!”exclamă ofițerul, nevenindu-i să creadă, “Dar oamenii ăștia se mișcă neașteptat de repede!” ”Și așa va trebui să facem și de acum încolo pentru că îndatoririle tale de serviciu sunt prioritare!”spuse ea, schițând un zâmbet vag. ”Poate că ar fi fost, totuși, preferabil să fi trecut pe regimul vostru alimentar, așa aș fi pierdut mult mai puțin timp la masă!”glumi el “Dar nu crezi că ar trebui să ne cunoaștem înainte, doar suntem ființe raționale!” ”Eu sunt wuană, iar tu ești doar pe jumătate wuan, adică, în traducere liberă, eu sunt animată de cauze logice, iar tu, cu precădere de instincte, cel puțin în plan sexual, așa că orice introducere este futilă în astfel se situații, însă era inevitabil să ne cunoaștem în prealabil!” ”Atunci cum facem, la mine acasă sau la Guvern?”se amuză Lamyr de ineditul situației. ”Ce naibii se întâmplă?”fu stupefiat Nwpann, holbându-se la monitorul computerului de bord. “De ce deștepții ăștia se întorc înapoi?” În câteva sub-unități temporale standard ușa rectangulară a camerei de control, având gravată pe ea efigia Academiei Militare, se deschise și cei doi crononauți pătrunseră înăuntru. ”Deci, ce s-a întâmplat?” ”Am manifestat, amândoi în același timp, simptomele unei migrene ciudate și care nu au dispărut decât atunci când am ajuns în exosferă, așa că am ordonat computerului să ne trimită înapoi pe navă. Totul este foarte ciudat acolo, așa că am considerat că aceasta este cea mai bună soluție!”îi explică Jykkw. După ce ascultă relatarea celor doi Nwpann căzu pe gânduri. ”Mi-e foarte greu să cred în veridicitatea obiectivă a mesajului telepatic pe care pretinzi că l-ai fi auzit!”i se adresă comandantul lui Oxtey, care stătea pe canapeaua din colțul camerei și-și ștergea cu un șervețel fruntea asudată. “Este posibil ca însăși călătoria în timp, ca să nu mai vorbesc de deplasarea în spațiu premergătoare ei, efectuată la o viteză super-luminică, să fi avut efecte destabilizatoare asupra psihicului tău. Știi foarte bine că asta este una dintre problemele cu care se confruntă echipajele noastre. Este o formă mai atenuată a psihozei spațiale de la începuturile călătoriilor noastre cosmice. ”Eu pot să-ți jur că asta am auzit și nu cred să fi fost gândurile mele!” ”Cum ar fi putut niște dinosauri avieni de o lume primitivă să ne cunoască limba?” ”Cum altfel ar fi putut să ne facă să înțelegem că ne transmit gânduri care sunt ale lor și nu ale noastre?”glumi Oxtey. “Înțeleg ce vrei să spui! În ultimă instanță, totul se reduce la acceptarea sau la respingerea afirmațiilor mele!” “Este clar că un limbaj imagistic în cazul comunicării telepatice ar fi fost nerecomandat pentru că receptorul unui astfel de mesaj ar fi fost înclinat să creadă că acelea sunt gândurile lui, produsele imaginației lui, în vreme ce proiectarea lor în mediul extra-psihic, tot sub formă de imagini, ar fi fost o manieră de materializare mediumică realizată în spectrul intra-retinian, și ar fi ținut de un alt tip de fenomene psihice, mai greu de produs, sa spunem. În primul caz ai fi considerat că fantazezi pe fond de stress, în celălalt, că ai halucinații psiho-senzoriale. Dar de ce am considera că schizofrenia este radical diferită de celelalte manifestări psiho-patologice? Până la urmă, ceea ce susții tu presupune niște premise inadmisibile și care ne-ar determina să asumăm ideea că aceste ființe nu numai că posedă facultăți telepatice, dar au și o inteligență ieșită din comun, că v-au scanat mințile pe durata șederii voastre acolo și, pe baza puținătății informațiilor lingvistice și lexicografice pe care le-ar fi obținut de la voi, au fost capabile să-ți transmită mental un mesaj cu sens și adaptat contextului în care vă găseați!”îl contrazise Nwpann. ”Poate că ne-au cunoscut deja!”opină Oxtey. ”Noi nici măcar nu avem idee câte expediții au mai fost trimise aici, în timpuri diferite!” ”Computerul mi-a subliniat importanța majoră a prezenței noastre aici și acum, fapt care scade probabilitatea ca alte expediții să fi fost trimise între momentul de acum și prezentul nostru!”susținu Nwpann. ”Dar acest loc a fost identificat în timpul din care venim!”protestă Oxtey.”În aceste condiții este extrem de probabil ca expediții de recunoaștere să fi fost trimise încă de atunci!” ”Eu cred că acordăm prea multă importanță unei posibile halucinații psihice!”încercă să încheie discuția Jykkw. ”Corect, acum se pune problema ce vom face de acum încolo!”spuse Nwpann, încercând să preia din nou controlul expediției. Nu putem pleca de aici tocmai acum, așa că o să vă trimit la o distanță de siguranță de locul primei amerizări! Dacă specia sau speciile autohtone sunt atât de inteligente atunci nu vor avea dificultăți majore să vă găsească din nou! Vă dați seama că ar fi absurd să ne întoarcem în timp numai ca să le raportăm superiorilor ce s-a întâmplat până acum. Nu uitați că nu mai suntem la școală, însă voi ar fi bine să mă țineți la curent cu ceea ce se întâmplă la sol! Veți lua cealaltă navetă planetară și veți mai monta pe ea o cameră video, pentru orice eventualitate! Vă urez succes!”li se adresă comandantul pe cel mai formal ton de care era capabil. Cei doi se îmbarcară pe naveta planetară de rezervă. Oxtey tăcu pe toată durata pregătirilor. Știa că wuanii, al căror ADN era dominant în celulele corpului său, se etichetaseră drept umani datorită specificității mamaliene a majorității civilizațiilor pe care le întâlniseră. Această rațiune îi și determinase să-și modifice gradual caracteristicile fizice reptiliene în favoarea unora mai atenuate, pentru a le părea cât mai umani alogenilor. Oricum, una dintre consecințele creșterii gradului de encefalizare și, în general, al evoluției unei forme de viață pe o treaptă mai elevată îl constituie adoptarea stațiunii verticale. O întâmplare fortunată din punct de vedere estetic făcuse ca wuanii fuseseră dintotdeauna tetrapode, si nu hexapode sau octopede. Știa, de asemenea, că wuanii, în pofida vechimii lor considerabile ca specie, avuseseră o evoluție galopantă, în vreme ce alte specii, mult mai tinere, își subminaseră singure progresele științifice. Știa că chiar și în cazul grandioasei civilizații wuane existau câteva lacune inter-factuale, perioade de timp neatestate de izvoare istorice. În eonica istorie imperială exista un hiatus semnificativ între matriarhatul primitiv și perioada armurilor din metal și a statelor care purtau războaie fratricide. Era o perioadă de câteva mii de cicluri planetare standard despre care nu se știa nimic. Și de ce wuanii primitivi avuseseră nevoie de atât de mult timp, având în vedere ritmul accelerat de civilizare al speciei lor, ca să progreseze la un nivel care nu era cu mult diferit calitativ de stadiul anterior? Teza spiralei ascendente și a proporției geometrice care definește evoluția materială a unei civilizații nu putea să explice total dinamica lentă a acelei perioade a istoriei poporului wuan, și, mai cu seamă, să justifice lipsa marturiilor istorice. ”Seamănă atât de mult cu noi!”șopti Jykkw, ca pentru sine, în vreme ce se instală pe scaunul de la pupitrul de comandă al navetei planetare. ”Poftim?” ”Creaturile astea mă fac să mă gândesc la strămoșii noștri necosmetizați genetic și evolutiv. Seamănă cu wuanii cavernelor, numai că au aripi și se bălăcesc în ocean!” Ochii lui Oxtey străluceau. În acele momente și-ar fi dorit să fie sută la sută wuan, poate că astfel ar fi reușit să restabilească o legătură specifică ancestrală, de mult refulată în mentalul colectiv al rasei. ”Așa este, ne sunt foarte asemănători! Eu cred că Ishtar a știut de la bun început unde ne trimite!” Note explicative: 1) Un ciclu planetar standard-lumină = unitate de măsură a distanței dintre două puncte din spațiul cosmic exprimată în funcție de intervalul de timp necesar luminii ca să parcurgă acea distanță, luându-se ca referință temporală ciclul planetar standard, adică timpul mediu pe durata căruia se efectuează mișcarea de revoluție a planetei-capitală a wuanilor în jurul stelei centrale a sistemului planetar din care aceasta face parte. 2) Unitate extra-planetară standard = distanța care separă planeta-mamă a wuanilor de steaua centrală a sistemului ei planetar și care a fost transformată în unitate uzuală de măsură pentru distanțele din spațiul cosmic. Echivalentul metodologic al unei unități astronomice. 3) O sub-unitate temporală standard = o șesime dintr-o unitate temporală standard care, la rândul ei, reprezintă, o treime dintr-o supra-unitate temporală standard. Echivalentul extrem de aproximativ al unui minut. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy