agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5914 .



Rebeliune
prose [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Joseph_Roth ]

2014-05-25  | [This text should be read in romana]    |  Submited by miron stefan




I

Barトツile spitalului militar 24 se aflau la marginea oraネ冰lui. De la capトフul liniei de tramvai unui om sトハトフos ネ冓 voinic nu i-ar fi luat mai mult de jumトフate de orト sト ajungト aici. Tramvaiul ducea テョn lume, テョn metropolト, テョn viaネ崙. Dar cei internaネ嬖 la spitalul militar 24 n-aveau cum rトホbate pテ「nト la staネ嬖e.
Erau orbi sau infirmi. ネ歪hiopトフau. Coloana vertebralト le era vトフトノatト. Se aネ冲eptau la amputaネ嬖e sau deja o suferiserト. Pentru ei rトホboiul se テョncheiase. Au uitat de instrucネ嬖e, de sergent, de domnu’ cトパitan, de companie, de preotul unitトκ嬖i, de ziua de naネ冲ere a テョmpトビatului, de raネ嬖i, de tranネ册e, de asalturi. Cu duネ冦anul au fトツut pace. De acum se テョnarmeazト pentru un nou rトホboi, contra durerilor, contra protezelor, contra schilodirilor, contra cocoaネ册lor, contra nopネ嬖lor nedormite; ネ冓 contra celor sトハトフoネ冓.
Numai Andreas Pum era mulネ孛mit de mersul lucrurilor. A pierdut un picior ネ冓 a cトパトフat o medalie. Mulネ嬖 n-o primiserト nici pe asta, deネ冓 pierduserト mai mult de un picior. Nu mai aveau nici mテ「ini ネ冓 nici picioare. Sau erau siliネ嬖 sト zacト la pat fiindcト au pトκ嬖t ceva la mトヅuva spinトビii. Andreas Pum era bucuros sト-i vadト pe alネ嬖i suferind.
Credea テョntr-un Dumnezeu drept care テョmpトビネ嫺a fracturi de coloanト, amputaネ嬖i ネ冓 medalii celor merituoネ冓. Dacト stai bine sト te gテ「ndeネ冲i ce mare lucru e pierderea unui picior, テョnsト acordarea unei distincネ嬖i, cogeamitea fericirea. テ始 felul acesta un invalid se poate bucura de stima lumii, iar un invalid medaliat, de cea a guvernului.
Cテ「rmuirea e ceva ce atテ「rnト deasupra omului ca cerul peste pトノテ「nt. Ce parvine de-acolo de-o fi bun sau de-o fi rトブ, e テョntotdeauna mトビeネ ネ冓 atotputernic, tainic ネ冓 insondabil, cu toate cト uneori e priceput ネ冓 de oamenii obiネ冢uiネ嬖.
Sunt unii camarazi de ai sトナ care afurisesc guvernarea. Pトビerea lor e cト sunt tot timpul nedreptトκ嬖ネ嬖. De parcト rトホboiul n-ar fi fost o necesitate! De parcト urmトビile sale fireネ冲i n-aveau sト fie suferinネ嫺le, amputトビile, foamea ネ冓 nevoia! Ce le trebe? N-au niciun Dumnezeu, niciun テョmpトビat, nicio patrie! Nu-s decテ「t niネ冲e pトトテ「ni. 窶霸トトテ「ni窶 - nu existト cuvテ「nt mai nimerit sト-i descrie pe cei ce se opun deciziilor luate de orテ「nduire.
Era o duminicト cトネduroasト de aprilie, Andreas Pum ネ册dea pe o bancト albト, prost geluitト, amplasatト pe gazonul din faネ嫗 barトツilor spitaliceネ冲i. Aproape cト nu se afla bancト pe care sト nu converseze doi, trei convalescenネ嬖. Numai Andreas era singur ネ冓 se exalta de porecla scornitト pe seama camarazilor sトナ.
Pトトテ「ni erau bunトバarト aceia care zトツeau la テョnchisoare din pricina sperjurului, hoネ嬖ilor, crimelor, omuciderilor ネ冓 chiar a asasinatelor cu furt. Ce-i mテ「na pe oameni sト omoare, sト jefuiascト ネ冓 sト dezerteze? Faptul cト erau pトトテ「ni.
Dacト テョn clipa aceea l-ar fi テョntrebat cineva pe Andreas ce sunt pトトテ「nii, el ar fi rトピpuns cam aネ兮: de exemplu cei ce sunt テョn temniネ崙 sau cei care din purト テョntテ「mplare n-au fost テョncト prinネ冓. Andreas Pum era foarte mulネ孛mit de ideea lui cu 窶柝トトテ「nii窶. Cuvテ「ntul テョl mulネ孛mea, テョi dトヅea un rトピpuns la テョntrebトビile sale テョnvテ「rtejite ネ冓 dezlega nu puネ嬖ne cimilituri. テ四 elibera de datoria de a medita pe mai departe ネ冓 de a-ネ冓 bate capul cu soarta altora. Andreas Pum se bucura de aceastト denumire care-l fトツea totodatト sト se simtト superior comilitonilor sトナ ce sporovトナau pe bトハcile alトフurate. Unii din ei aveau rトハi mai grave ca ale sale ネ冓 medalie ioc. Li s-a fトツut o nedreptate? De ce afurisesc? Ce-i nemulネ孛meネ冲e? テ司 テョnspトナmテ「ntト viitorul? Dacト tot se テョncトパトκ崚「neazト テョn sfidarea lor, chiar cト trebuie sト-i neliniネ冲eascト viitorul! テ縞冓 sapト groapa cu mテ「na lor! De ce sト poarte cテ「rmuirea grija duネ冦anilor sトナ? テ始 schimb, de Andreas Pum o sト aibト negreネ冓t grijト.
Iar pe cテ「nd Soarele se sトネta iute ネ冓 テョncrezトフor テョnspre zenitul sトブ de pe cerul fトビト nori devenind tot mai strトネucitor ネ冓 chiar vトビatic, Andreas Pum se gテ「ndea la anii care-l aネ冲eaptト. Guvernul テョi va fi dat テョn concesiune o micト tutungerie sト vテ「ndト timbre sau o slujbト de paznic テョntr-un parc umbros sau テョntr-un muzeu rトツoros. ネ亙 va sta acolo cu medalia pe piept, va fi salutat de soldaネ嬖, va fi bトフut pe umトビ de un general テョn trecere, iar copiii se vor teme de el. Nu cト va face el vreun rトブ; se va asigura doar cト nimeni nu calcト iarba. Ori oamenii veniネ嬖 la muzeu vor cumpトビa de la el cataloage sau vederi ネ冓, cu toate astea, nu vor crede cト-i un negustor oarecare, ci mai degrabト un reprezentant al statului. ネ亙 poate se va gトピi ネ冓 o vトヅuvト, cu sau fトビト copil, ori dacト nu, o fatト bトフrテ「nト. Un invalid bine テョngrijit ネ冓 cu pensie nu-i chiar de lepトヅat mai ales cト dupト rトホboi cu greu mai dai peste un bトビbat.
Zdrトハgトハitul unui clopot se zbengui pe iarba dinaintea barトツii ネ冓 anunネ崙 ora prテ「nzului. Invalizii s-au ridicat cu greutate ネ冓 merg clトフinat, sprijinindu-se unul de altul, テョnspre clトヅirea lungト din lemn a cantinei. Andreas テョネ冓 ridicト cテ「rja prトッuネ冓tト cu sテ「rguinネ崙 zoritト ネ冓 ネ冩nticトナe voios テョn urma camarazilor sトナ cu gテ「ndul de a-i ajunge. Durerile lor nu-l conving pe de-a-ntregul. A avut de pトフimit la rテ「ndul lui. Dar te uitト ce iute pトκ册ネ冲e cテ「nd sunト de masト!
Fireネ冲e, テョi depトκ册ネ冲e pe ologi, pe orbi, pe bトビbaネ嬖i ale cトビor spinトビi sunt テョntr-atテ「t de テョncovoiate, テョncテ「t sunt paralele cu pトノテ「ntul pe care calcト. テ四 cheamト, dar lui Andreas Pum nu-i stト gテ「ndul la ei.
Au primit, ca-n fiecare duminicト, terci de ovトホ. Bolnavii debiteazト aceleaネ冓 lucruri ca テョn toate duminicile: fiertura de ovトホ e anostト. El, テョnsト, nu socoate cト-i anostト. Ridicト farfuria la buze ネ冓 sorbeネ冲e rトノトκ冓ネ嫺le, dupト ce zadarnic a テョncercat テョn mai multe rテ「nduri sト le pescuiascト. Ceilalネ嬖 テョl observト ネ冓-i urmeazト timid exemplul. テ枴ne テョndelung castronul la gurト ネ冓-ネ冓 pテ「ndeネ冲e comilitonii de dupト marginea blidului. A constatat cト terciul le-a plトツut ネ冓 cト vトナcトビeala lor nu-i decテ「t o fanfaronadト. 窶霸トトテ「ni ce sunteネ嬖!窶 triumfト Andreas aネ册zテ「nd farfuria pe masト.
Legumele uscate poreclite de ceilalネ嬖 窶枅ire ghimpate窶 i-au plトツut mai puネ嬖n. Totuネ冓 farfuria o lasト goalト. テ始tocmai cum ar fi terminat de lustruit o puネ冂ト ruginitト, resimネ嫺a sentimentul mulネ孛mitor al unei datorii テョmplinite. テ司 pare rトブ cト nu vine niciun subofiネ嫺r sト verifice vesela. Farfuria e curatト ネ冓 conネ冲iinネ嫗 de asemenea. O razト de soare loveネ冲e porネ嫺lanul care licトビeネ冲e. Pare o laudト pogorテ「tト din ceruri.
テ始 acea dupト-amiazト s-a sトプテ「rネ冓t ネ冓 mult aネ冲eptata vizita a prinネ嫺sei Mathilde テョnveネ冦テ「ntatト テョn uniforma unei surori medicale. Andreas care se aflト la conducerea salonului din aripa sa a luat poziネ嬖a de drepネ嬖 la uネ卞. Prinネ嫺sa i-a テョntins mテ「na, el a fトツut, fトビト voie, o plecトツiune, cトツi テョネ冓 fトトトヅuise sト stea drepネ嬖. Cテ「rja lui a cトホut la podea, iar テョnsoネ嬖toarea prinネ嫺sei Mathilde s-a aplecat ネ冓 a ridicat-o.
Prinネ嫺sa a ieネ冓t, urmatト de sora-ネ册fト, de doctorul-ネ册f ネ冓 de preot.
- Curvト bトフrテ「nト! a strigat un bトビbat de pe al doilea rテ「nd de paturi.
- Neruネ冓natule! a rトツnit Andreas. Ceilalネ嬖 au pufnit テョn rテ「s. Andreas s-a mテ「niat ネ冓 a ordonat: 窶曦aceネ嬖 paturile!窶 cu toate cト aネ冲ernuturile erau curate ネ冓 テョmpトフurite de trei ori dupト cum dicta regulamentul. Nu se clinti nimeni. Cテ「ネ嬖va au テョnceput sト-ネ冓 umple pipele.
Tot atunci intrト subcaporalul Lang, inginer de profesie, care テョネ冓 pierduse braネ孛l drept ネ冓 avea respectul lui Andreas ネ冓 a spus:
- Nu te mai テョnfuria, Andreas, cト suntem cu toネ嬖i niネ冲e prトパトヅiネ嬖!
Peste baracト se lトピase o mare liniネ冲e; toネ嬖 se uitau la inginer; Lang stトフea テョn faネ嫗 lui Andreas ネ冓 vorbea. Nimeni nu-ネ冓 dトヅea seama dacト i se adreseazト lui Andreas sau celorlalネ嬖 sau doar lui テョnsuネ冓. A privit pe fereastrト ネ冓 a spus:
- Prinネ嫺sa Mathilde o sト fie tare mulネ孛mitト. ネ亙 ea tre’ sト fi avut o zi grea din cale afarト! Multe spitale mai viziteazト duminicト de duminicト. Cトツi, trebuie s-o ネ冲iネ嬖, sunt mai multe spitale decテ「t sunt prinネ嫺se ネ冓 mai mulネ嬖 bolnavi decテ「t sunt sトハトフoネ冓! ネ亙 mulネ嬖 din cei ce par sトハトフoネ冓 sunt bolnavi numa’ cト n-o ネ冲iu. Poate cト ネ冓 ei テョネ冓 vor gトピi curテ「nd pacea!
Cテ「ネ嬖va ネ冓-au dres glasul. Bトビbatul din al doilea rテ「nd de paturi, cel care mai devreme strigase 窶枋urvト bトフrテ「nト窶, tuネ册a zgomotos. Andreas a ネ冂hiopトフat pテ「nト la patul sトブ, a luat un pachet de ネ嬖gトビi de pe poliネ崙 ネ冓 l-a chemat pe inginer:
- Bunト ネ嬖garト, dom’doctor! a zis Andreas. I se adresa inginerului cu 窶枦om’doctor窶.
Lang vorbea ca un pトトテ「n, dar ネ冓 ca un preot. Poate fiindcト aネ兮 era educat. Dar avea mereu dreptate. Simネ嫺ai cト vrei sト-l contrazici, dar nu ネ冲iai cum. E musai sト aibト dreptate dacト n-ai cum sト-l contracarezi.
テ始 seara aceea, inginerul se テョntinse テョn pat テョmbrトツat ネ冓 spuse:
- Cテ「nd se deschid iarト graniネ嫺le, mト duc unde vezi cu ochii. N-am ce face テョn Europa.
- Numai de-am cテ「ネ冲iga rトホboiul, grトナ Andreas.
- Toネ嬖 テョl vor pierde, a rトピpuns inginerul. Andreas Pum n-a priceput spusele, dar a dat respectuos din cap de parcト l-a silit cineva sト-i dea dreptate lui Lang.
El unul are de gテ「nd sト rトノテ「nト テョn ネ嫗rト pentru a vinde vederi la muzeu. Vede bine cト un asemenea post n-ar putea fi pe placul unui om テョnvトκ嫗t. Cum? Sト se facト ネ冓 inginerul paznic la parc?
Andreas n-avea rubedenii. Cテ「nd alネ嬖i primeau vizite, el ieネ册a ネ冓 citea dintr-o carte de la biblioteca spitalului. テ始 mai multe rテ「nduri a fost cテ「t pe ce sト se テョnsoare. Dar teama cト nu cテ「ネ冲igト destui bani pentru a テョntreネ嬖ne o familie l-a テョmpiedicat sト cearト mテ「na bucトフトビesei Anna, cusトフoresei Amalia, guvernantei Poldia.
N-a fトツut decテ「t sト 窶枴asト窶 cu ele. テ始 tot cazul, meseria lui nu se potrivea cu o nevastト tテ「nトビト. Andreas era paznic de noapte la un depozit de cherestea din afara oraネ冰lui ネ冓 avea liber numai o datト pe sトパtトノテ「nト. Firea lui geloasト i-ar fi rトパit bucuria unei テョndepliniri zeloase a meseriei sau i-ar fi fトツut-o cu totul imposibilト.
Unii dormeau ネ冓 sforトナau. Inginerul Lang citea.
- Sト sting? a テョntrebat Andreas.
- Da, a rトピpuns inginerul ネ冓 a pus cartea deoparte.
- Noapte bunト, dom’doctor, a spus Andreas ネ冓 a apトピat comutatorul. S-a dezbrトツat pe テョntuneric. Cテ「rja a rezemat-o de perete, pe partea dreaptト a patului.
テ始ainte sト aネ嬖peascト, Andreas se gテ「ndi la proteza promisト de doctorul-ネ册f. O sト fie o protezト la fel de bunト ca cea a cトパitanului Hainigl. Nici nu se vede cト a pierdut un picior. Cトパitanul merge prin camerト singur, fトビト baston, de parcト un picior e mai scurt ca celトネalt. Protezele sunt niネ冲e invenネ嬖i grozave care aratト pテ「nト unde poate duce silinネ嫗 domnilor luminaネ嬖 de la guvern. Asta n-ai cum sト n-o recunoネ冲i.

II

Proteza n-a mai venit. テ始 schimb, a sosit haosul, devastarea, revoluネ嬖a. Andreas Pum se liniネ冲i de-abia peste douト sトパtトノテ「ni cテ「nd s-a lトノurit din ziare, din cursul evenimentelor ネ冓 din ce-a cules din zisele oamenilor cト pテ「nト ネ冓-n regimurile republicane guvernele dirijeazト soarta naネ嬖unii. テ始 oraネ册le mari, rトピculaネ嬖i erau テョmpuネ冂aネ嬖. Pトトテ「nii de spartakiネ冲i nu se astテ「mpトビau ネ冓 pace. Doreau probabil sト se debaraseze cu totul de guvern. Nu se gテ「ndeau la ce-ar urma dupト aia. Niネ冲e ticトネoネ冓, niネ冲e smintiネ嬖, bine le-a fトツut cト i-a テョmpuネ冂at. Oamenii obiネ冢uiネ嬖 n-au ce sト-ネ冓 bage nasul テョn treburile celor inteligenネ嬖.
Lumea aネ冲epta venirea unei comisii medicale. Urma sト se pronunネ嫺 asupra numトビului de bolnavi din spital, asupra celor incapabili de muncト, asupra aprovizionトビii celor internaネ嬖. Din spital テョn spital circula zvonul cト vor rトノテ「ne doar cei cu ネ冩cul-obuzelor. Restul vor primi bani ネ冓 poate o licenネ崙 de flaネ冢etar. Nici n-a venit vorba de o concesiune sト vinzi timbre ori de vreun post de paznic la muzeu sau テョn parc.
Andreas テョncepea sト regrete cト nu suferト de ネ冩cul obuzelor. Din cei o sutト ネ兮izeci ネ冓 ネ兮se bolnavi ai spitalului militar 24 doar unul avea aceastト boalト. ネ亙 toネ嬖 テョl invidiau. Era un fierar de origine italianト pe nume Bossi, negricios, sumbru, cu umerii laネ嬖. Pトビul テョi atテ「rna peste ochi ネ冓 ameninネ嫗 sト se rトピpテ「ndeascト peste toatト faネ嫗, sト nトパトヅeascト fruntea テョngustト, sト acopere obrajii ネ冓 sト se テョmpreuneze cu barba sトネbaticト.
Suferinネ嫗 lui Bossi nu diminua nicicum impresia テョnfricoネ卞フoare a robusteネ嬖i trupului sトブ, ci o fトツea ネ冓 mai sinistrト. Fruntea テョngustト se テョncreネ嫺a ネ冓 dispトビea テョntre cele douト sprテ「ncene stufoase ネ冓 linia pトビului. Ochii verzi i se bulbucau, barba i se scutura ネ冓 auzeai cum テョi clトハネ崙ハesc dinネ嬖i. Picioarele voinice i se テョndoiau テョntr-atテ「t cト rotulele ba se atingeau, ba se depトビtau, iar umerii ba-i sトネtau, ba-i cトヅeau, テョn timp ce capul urieネ册sc era prizonierul unui tremurici constant ネ冓 uネ冩r, care parcト spunea nu, aネ兮 cum vezi cト se テョntテ「mplト cu capetele slabe ale bトフrテ「nelor. Miネ冂トビile necontenite ale corpului テョl テョmpiedicau pe fierar sト vorbeascト distinct. Gargarisea jumトフトκ嬖 de enunネ, scuipa cテ「te o vorbト, rトノテ「nea un rトピtimp fトビト glas ネ冓 o lua iarトκ冓 de la capトフ. Vederea unui om atテ「t de puternic ネ冓 de fioros cトビuia e dat sト tremure fトツea ca boala aceea cunoscutト tuturor sト parト mai テョnspトナmテ「ntトフoare decテ「t era テョn fapt.
O mare tristeネ嫺 テョi copleネ冓ネ册 pe toネ嬖 cei ce-l scrutau pe fierarul tremurテ「nd. Acesta era aidoma unui colos care se clatinト pe o fundaネ嬖e nesigurト. Toネ嬖 aネ冲eptau テョncordaネ嬖 sト se prトッuネ册ascト de-ndatト, テョnsト asta nu se テョntテ「mpla. Era incredibil ca un om de mトビimea lui sト se zgテ「lネ崚「ie continuu, dar fトビト sト se prトッuseascト, テョntru uネ冰rarea lui ネ冓 a celorlalネ嬖, fトツテ「ndu-se una cu pトノテ「ntul. Pテ「nト ネ冓 cei mai nenorociネ嬖 dintre invalizi, cei cu coloana sfトビテ「matト, resimt テョn vecinトフatea lui Bossi o teamト imprecisト ca acelea pe care le テョncerci テョnaintea unei catastrofe テョndelung aネ冲eptate.
Cine テョl vede simte nevoia sト-l ajute ネ冓 totodatト neputinネ嫗 de a o face. E dureros ネ冓 ruネ冓nos sト-ネ嬖 dai seama cト n-ai cum sト-l asiネ冲i. Mai cト-ネ嬖 vine ネ冓 ネ嬖e sト tremuri de ruネ冓ne. Cei ce-l privesc par sト se molipseascト. テ始 cele din urmト faci un pas テョnapoi, te eschivezi, dar tot nu izbuteネ冲i sト-ネ嬖 scoネ嬖 din minte imaginea uriaネ冰lui tremurトフor.
Cu trei zile テョnainte de sosirea comisiei Andreas a fトツut o vizitト テョn baraca lui Bossi pe care pテ「nト atunci o ocolise mereu. Douトホeci de ologi ネ冓 de amputaネ嬖 se fトツurト roatト テョn jurul fierarului ネ冓 テョl contemplau テョntr-o muネ嫺nie miloasト. Poate sperau テョn efectul molipsitor al tremuriciului. Oriネ冓cum, ba unul, ba altul テョncepea sト resimtト o zvテ「cnire puternicト a genunchilor, a coatelor, a articulaネ嬖ilor de la mテ「ini. Nimeni n-o recunoネ冲ea テョn faネ嫗 celorlalネ嬖. Unul cテ「te unul o ネ冲ergeau pe nevトホute pentru a-ネ冓 cultiva テョn singurトフate noul tremurici.
Andreas cel neテョncrezトフor, care nu-l putea suferi pe Bossi din motive nici de el ネ冲iute, se テョndoise la テョnceput de boala acestuia. テ四 apucase invidia, ネ冓 pentru prima datト amトビトツiune faネ崙 de guvernul ce binevoia sト-i rトピplトフeascト doar pe cei cu ネ冩cul obuzelor ネ冓 pe nimeni altcineva. Era テョntテ「ia oarト cテ「nd fトツea apriga cunoネ冲iinネ崙 cu nedreptatea acelora care ordonト ネ冓 hotトビトピc. A simネ嬖t deodatト cト-i pulseazト muネ冂hii, cト i se strテ「mbト gura, cト i se zbate pleoapa dreaptト. L-a podidit o spaimト veselト. A plecat ネ冩nticトナnd. Muネ冂hii sトナ s-au potolit. Pleoapa a テョncetat sト se mai zbatト.
N-a putut adormi. ネ亙-a pus hainele pe テョntuneric, nu ネ冓-a luat cテ「rjele pentru a nu-i trezi pe ceilalネ嬖, s-a sprijinit cu mテ「inile de capul patului ネ冓 de masト, ネ冓-a fトツut vテ「nt cu piciorul pテ「nト la fereastrト ネ冓 trunchiul l-a urmat. A zトビit o fトビテ「mト din pajiネ冲ea テョntunecatト ネ冓 grilajul licトビitor vopsit テョn alb. Rトノase mai mult de o orト テョn aceeaネ冓 poziネ嬖e gテ「ndindu-se la o flaネ冢etト.
E o dupト-amiazト テョnsoritト de varト. Andreas se aflト テョn curtea unei case mari, la umbra unui bトフrテ「n copac stufos. Poate e un tei. Andreas rトピuceネ冲e maneta flaネ冢etei ネ冓 cテ「ntト : 窶暸veam un camarad窶 sau 窶榲始aintea cetトκ嬖i窶 sau imnul naネ嬖onal. E テョn uniformト. テ縞冓 poartト medalia. Monedele zboarト din toate ferestrele, テョnfトκ冰rate テョn ネ册rveネ嫺le. Se aude zornトナtul テョnトッuネ冓t al banilor azvテ「rliネ嬖. Sunt ネ冓 copii acolo. Fetele-n casト se apleacト peste pervazul ferestrei. Nu le e fricト. Andreas テョnvテ「rte manivela.
Luna se テョnトネネ嫗 peste marginea pトヅurii dinaintea barトツilor. Se lumina. Andreas se temea sト nu fie vトホut de colegii sトナ. Nu voia sト ネ兮dト テョn miezul luminii pale. Se cトホni sト ajungト テョnapoi テョn pat.
Urmトフoarele douト zile fu tトツut ネ冓 テョngテ「ndurat.
S-a ivit comisia. A fost chemat fiecare pe rテ「nd. Lテ「ngト draperia ce ascundea comisia de ochii invalizilor テョn aネ冲eptare stトフea un bトビbat. Acesta o trトトea de fiecare datト la o parte ネ冓 striga un nume. Un corp firav se desprindea mereu din rテ「ndul celorlalネ嬖, se clトフina, ネ冩nticトナa, bocトハea ネ冓 dispトビea テョn spatele cortinei.
Invalizii examinaネ嬖 nu mai reveneau. Pトビトピeau sala pe o altト ieネ冓re. Primeau o bucatト de hテ「rtie, pe urmト se テョntorceau テョn barトツile lor, テョネ冓 テョmpachetau lucrurile ネ冓 porneau tテ「rテ「ネ-grトパiネ テョnspre ultima staネ嬖e a tramvaiului.
Andreas aネ冲epta alトフuri de ceilalネ嬖 fトビト sト ia parte la conversaネ嬖a lor ネ冩ptitト. Tトツea asemeni unuia care nu vrea sト se trトヅeze ネ冓 care trトナeネ冲e cu teama sト nu fie momit c-o vorbuliネ崙 sト dea pe faネ崙 secretul lui cel mai de preネ.
Bトビbatul a ridicat draperia ネ冓 a chemat din salト pe Andreas Pum. Cテ「rja lui bocトハi de cテ「teva ori pe duネ冰mea rezonテ「nd テョn tトツerea impusト.
Deodatト, Andreas a テョnceput sト tremure. テ四 privea pe preネ册dintele comisiei, un ofiネ嫺r superior cu guler auriu ネ冓 barbト blondト. Barba, chipul, gulerul uniformei se amestecau テョntr-o patト de alb ネ冓 auriu. Cineva a spus:
- Iarトκ冓 unu’ cu ネ冩cul-obuzelor.
Cテ「rjele din mテ「inile lui Andreas au テョnceput singure s-o ia din loc. Douト ordonanネ嫺 au sトビit sト-l sprijine pe Andreas.
- Licenネ嫗! rトツni poruncitor ofiネ嫺rul superior. Ordonanネ嫺le l-au depus pe Andreas pe un scaun ネ冓 s-au zorit la treabト. Deja erau テョncovoiaネ嬖 peste hテ「rtiile foネ冢itoare テョn timp ce penele lor dansau.
Mai apoi Andreas s-a trezit cu un maldトビ de hテ「rtii テョn mテ「na tremurトフoare ネ冓 a ネ冂hiopトフat spre ieネ冓re.
テ始cepテ「nd sト-ネ冓 テョmpacheteze lucrurile, a テョncetat sト mai tremure. Doar atテ「t テョネ冓 spunea テョn gテ「nd: 窶枹-a petrecut un miracol! s-a petrecut un miracol!窶
A rトノas テョn closet pテ「nト au dispトビut toネ嬖 tovarトκ冓i sトナ. Apoi ネ冓-a numトビat banii.
テ始 tramvai oamenii テョi fトツeau loc. Dintre locurile oferite l-a ales pe cel mai bun. ネ脇dea テョn faネ嫗 ieネ冓rii, lテ「ngト el, テョn mijlocul vagonului, se aflau cテ「rjele ca un pichet de graniネ崙. Toatト lumea se holba la Andreas.
S-a dus la adトパostul pe care テョl cunoネ冲ea.

III

Flaネ冢eta e fabricatト de テョntreprinderea Dreccoli & Co. Are forma unui cub poziネ嬖onat deasupra unui cadru din lemn pliabil ネ冓 transportabil. Andreas テョネ冓 carト cutia テョn spinare ca pe o raniネ崙 legatト cu douト curele. Pe partea stテ「ngト a instrumentului se gトピesc nu mai puネ嬖n de opt ネ冰ruburi. Cu ajutorul lor selecteazト melodiile. Flaネ冢eta are opt cilindri printre care imnul naネ嬖onal ネ冓 窶朖orelei窶.
Andreas Pum テョネ冓 ネ嬖ne licenネ嫗 テョntr-un portofel care mai テョnainte a fost テョnvelitoarea de piele a unui carneネ嫺l ネ冓 pe care l-a cules テョntテ「mplトフor dintr-o movilト de gunoi pe lテ「ngト care trecea zilnic. Cu licenネ嫗 テョn buzunar pトκ册ネ冲i cu inima uネ冩arト pe strトホile astei lumi unde miネ冰nト poliネ嬖ネ冲ii. N-ai de ce sト te temi; ネ冓 テョntr-adevトビ n-ai pentru ce. Poネ嬖 sト nu iei テョn seamト reclamaネ嬖ile vecinilor rトナ ネ冓 arネ崙トoネ冓. Le trimitem autoritトκ嬖lor o vedere テョn care le explicトノ cum stau de fapt lucrurile. Consemnトノ totul scurt ネ冓 la obiect. Datoritト licenネ嫺i, suntem, ca sト spunem aネ兮, pe picior de egalitate cu autoritトκ嬖le. Suntem テョmputerniciネ嬖 de organe sト cテ「ntテ「m oricテ「nd ネ冓 oriunde vrem. Putem sト ne aネ册zトノ flaネ冢etele la cele mai aglomerate colネ孛ri de stradト. Fireネ冲e, poliネ嬖a apare テョn cinci minute. Lasト-i sト vinト liniネ冲iネ嬖! テ始 centrul unui cerc de curioネ冓 crispaネ嬖, ne scoatem la vedere licenネ嫗. Poliネ嬖a salutト. ネ亙 punem sト cテ「nte ce ne trece nouト prin cap テョn momentul respectiv: 窶朦u plテ「nge, fetiネ孃!窶 - 窶 Fata mea cu ochi cトパrui窶 窶 窶曖トナetul ネ兮de la isvor窶. Iar pentru auditoriul ネ冓c avem un vals din opereta de anul trecut.
Andreas poate, dupト chef, sト テョnvテ「rtト manivela atテ「t de iute cト valsul se preface テョn ceva tot atテ「t de sprinten ネ冓 de marネ嬖al ca un marネ. Cトツi simte ネ冓 el din cテ「nd テョn cテ「nd nevoia unei melodii ostトκ册ネ冲i mai ales テョn zilele mohorテ「te ネ冓 reci cテ「nd ploaia テョネ冓 vesteネ冲e sosirea cu dureri テョn zona membrului sトブ amputat. Piciorul テョngropat de atテ「ta amar de vreme テョl chinuie. Partea genunchiului de unde a fost ferトピtruit se albトピtreネ冲e. Cトパtuネ册ala de la genunchi a pilugului nu mai e suficient de moale. Pトビul de cal din care e fトツutト e deja ros. Dacト l-ar umple cu puf sau blanト ar fi mai bine. テ始 asemenea zile, Andreas e nevoit sト vテ「re la テョncheietura genunchiul o batistト sau douト. Dar ele nu fac treaba.
De cum テョncepeau ploile, durerile dispトビeau. Dar テョn zilele ploioase, Andreas nu fトツea aproape niciun sfanネ. Muネ兮mau, altトヅatト licトビitoare, tare, impermeabilト se crトパase テョn cテ「teva locuri. Fテ「ネ冓ile テョi dungau suprafaネ嫗 creテ「nd un fel de hartト. Dacト ploaia o sト treacト prin テョnvelitoare 窶 ネ冓 Dumnezeu l-a pトホit de asta pテ「nト acum 窶 gトブrind lemnul nobil ネ冓 ajungテ「nd prin el テョn interiorul instrumentului, cilindrele se vor strica.
Atunci cテ「nd ploua, Andreas se adトパostea ceasuri テョntregi テョn acele cerdacuri prietenoase unde 窶枋erネ冓tul ネ冓 negoネ孛l ambulant窶 nu erau interzise, unde nu era de pazト niciun cテ「ine, niciun portar morocトハos ori nevasta acestuia care sト ocroteascト sfinネ嫺nia intrトビii. Cトツi cu neamul femeiesc Andreas a avut cテ「teva experienネ嫺 mai neplトツute. テ始sト asta nu-l テョmpiedica sト viseze la dulceaネ嫗 テョnfiorトフoare a unei mテ「ini femeieネ冲i テョncト nedesluネ冓te de care sト poatト spunト cト-i a lui.
Andreas nu avea gusturi de zi cu zi: cu cテ「t o femeie テョl ocトビa mai cumplit ca sト-l goneascト de acolo, cu cテ「t glasul ei suna mai tトナos, cu cテ「t postura sa era mai ameninネ崙フoare, cu atテ「t o plトツea mai mult. ネ亙 pe cテ「nd テョi テョntorcea spatele portトビesei inospitaliere se simネ嫺a pe atテ「t de subjugat de feminitatea acesteia, pe cテ「t era dezamトトit de pierderea neaネ冲eptatト a unui cテ「ネ冲ig. Pトκ嫗nii de felul トピta i se テョntテ「mplau adesea lui Pum. Erau singurele lui trトナri. テ司 munceau nopネ嬖le, visa la femei planturoase, iar visトビile テョnsoネ嫺au ca un text poetic melodiile mai serioase ale minavetului. S-a ajuns pテ「nト acolo cト nu テョネ冓 mai considera instrumentul ca ceva mecanic, ci vedea テョn cテ「ntarea sa o culme a virtuozitトκ嬖i. Asta pentru cト dorul, teama ネ冓 tristeネ嫺a sufletului sトブ alimentau mテ「na ce テョnvテ「rtea la manivelト, iar el se lトピa pradト テョnchipuirii cト poate sト cテ「nte mai rトピunトフor sau mai テョncet, mai languros sau mai rトホboinic dupト dispoziネ嬖e sau simネ嬖re. テ始cepuse sト-ネ冓 iubeascト instrumentul ネ冓 vorbea cu acesta o limbト pe care o テョnネ嫺legea doar el. Andreas Pum era un muzician veritabil.
Cテ「nd dorea sト se テョnveseleascト, urmトビea din priviri pictura pestriネ崙 de pe spatele flaネ冢etei. Imaginea reprezenta scena unui teatru de pトパuネ冓 ネ冓 o parte din auditoriu. Copilaネ冓 blonzi ネ冓 bruneネ嬖 se holbau テョn direcネ嬖a scenei unde se petreceau lucruri minunate. O vrトニitoare cu pトビul vテ「lvoi ネ冓 cenuネ冓u ネ嬖nea テョn mテ「nト o baghetト magicト. テ始 faネ嫗 ei se aflau doi copii cトビora le creネ冲eau din cap coarne. Deasupra lor pトκ冲ea o cトパrioarト. Nu era nicio テョndoialト cト imaginea arトフa oameni metamorfozaネ嬖 de o zgripネ孛roaicト. Andreas nu credea cト aネ兮 ceva se poate テョntテ「mpla ネ冓 テョn realitate. Dar privind imaginea de atテ「tea ori a ajuns sト-i fie la fel de familiarト ネ冓 de aievea ca orice lucru pe care テョl vede zilnic. Vraja aceea aproape cト nu mai conネ嬖nea nimic fantastic. Mai minunate decテ「t テョnsトκ冓 テョntテ「mplトビile erau culorile aprinse. Privirile lui Andreas sorbeau acea bogトκ嬖e de tonuri uleioase, iar sufletul sトブ se テョmbトフa cu armonia seducトフoare prin care roネ冰l sテ「ngeriu se dizolva テョn portocaliul plin de dor al cerului asfinネ嬖t din fundal.
Avea timp berechet sト facト asemenea observaネ嬖i acasト. Ce-i drept 窶杪casト窶 nu era acel gen de loc unde sト poatト zトッovi cテ「t e ziua de lungト. テ始semna, mai degrabト, un pat aflat テョn ceea ce i se pトビea lui Andreas a fi o camerト spaネ嬖oasト. テ始 ea mai dormeau pe lテ「ngト Andreas o fatト ネ冓 prietenul ei. Pe ea o chema Klara, iar pe el, Willi. Ea ネ嬖nea locul unei casieriネ嫺 テョntr-o micト cafenea, iar el era un prelucトフor de metale fトビト slujbト. Willi muncea doar o datト pe sトパtトノテ「nト ネ冓 nici atunci テョn meネ冲eネ冰gul lui. テ士pingea pe strトホi un cトビucior ca sト cumpere hテ「rtie de ziar. Seara テョネ冓 ducea marfa la un comerciant de vechituri. Willi primea o treime din cテ「ネ冲ig, cトツi ネ冓 acesta era テョmprumutat drept un mトビunt capital. Era limpede cト Willi nu putea trトナ din veniturile sale. Trトナa din ale Klarei. Ea avea ネ冓 alte cテ「ネ冲iguri. El era gelos. Dar noaptea cテ「nd se gトピeau amテ「ndoi sub cuverturile subネ嬖ri cトブta sト uite de pe urma a ce trトナeネ冲e ネ冓 テョi ネ冓 reuネ册a. Dimineaネ嫗 urmトフoare, se lungea テョn timp ce Klara ネ冓 Andreas erau de multト vreme sculaネ嬖. Rトノテ「nea toatト ziua acasト ネ冓 nu-i テョngトヅuia lui Andreas sト intre テョnainte de cトヅerea nopネ嬖i. ネ亙 explica asta spunテ「nd mereu: 窶杁re’ sト pトピtrトノ ordinea!窶. Era departe de el sト-l urascト pe olog, pe Andreas. Pur ネ冓 simplu iubea ordinea. Andreas Pum avea unde sト punト capul, dar nicio locuinネ崙. Cトツi lumea e astfel tocmitト cト nu poネ嬖 sト te bucuri decテ「t pentru ce ai plトフit.
Andreas se テョmpトツase cu aceastト ordine ネ冓 sosea imediat ce se テョnnopta. Fトツea ceai pe un arzトフor cu spirt. Willi bea alcoolul diluat din spirt テョn cana de apト. Andreas テョネ冓 sorbea ceaiul cu o bucatト de pテ「ine. Willi aducea cテ「teodatト un cテ「rnat. Cトツi nu arar se テョntテ「mpla ca Willi sト se dedea plimbトビii テョn zilele frumoase, sト treacト prin faネ嫗 unui magazin de delicatese la uネ兮 cトビuia atテ「rnau asemeni unor spテ「nzuraネ嬖 niネ冲e cテ「rnaネ嬖 vテ「rtoネ冓. Iar Willi tトナa vreo doi- trei mai mult de dragul sfidトビii decテ「t al hoネ嬖ei. Ce-i provoca plトツere era pericolul ネ冓 mテ「ndria cト se pricepe. ネ亙-n plus i s-ar fi pトビut un pトツat sト dea テョnapoi din calea テョntinsト de destin. Andreas avea suspiciunile lui テョn ce priveネ冲e originea cテ「rnaネ嬖lor. O datト テョl テョntrebase de unde テョi are:
- Taci ネ冓 テョmbucト! pronunネ崙 Willi, tre’ sト pトピtrトノ ordinea!
Din fericire nu テョncトネca ordinea dacト Andreas, テョn timp ce mistuia mテ「ncarea, se dedica contemplトビii picturii de pe suprafaネ嫗 flaネ冢etei. Magia nefinalizatト a tabloului te テョndemna s-o duci mai departe. Andreas ar fi vrut s-o poatト picta el. Pe cei doi copii care mai aveau テョncト formト umanト i-ar fi transformat テョn cトパrioare sau テョn alte animale. Erau o sumedenie de posibilitトκ嬖. Copiii n-ar putea fi metamorfozaネ嬖 テョn ネ冩bolani? テナ! ネ椀bolani! Poate-n pisici; テョn lei tineri, テョn crocodili micuネ嬖 ネ冓 drトトuネ嬖; テョn ネ冩pテ「rle; テョn albine; テョn pトピトビi 窶 cipcirip! テ始 pトピトビi. Un pictor bun care ネ冲ie sト mテ「nuiascト pensoane ネ冓 culori s-ar pricepe sト dea o continuare picturii.
Curテ「nd dupト miezul nopネ嬖i a sosit Klara. S-a dezbrトツat. Andreas a テョntredeschis ochii. A zトビit-o テョn cトノaネ卞. Privirea lui jinduia dupト sテ「nii ei dezgoliネ嬖, ネ冓 inima テョi bトフea cu putere テョn speranネ嫗 cト are sト-i alunece o bretea. Apoi a auzit テョmbrトκ嬖ネ卞ビi ネ冓 sトビuturi, ネ冓 a adormit visテ「nd la vトヅane voinice cu ネ冩lduri late ネ冓 sテ「ni bombaネ嬖.
Ah, jinduia dupト o femeie, dupト propria lui odaie, dupト un pat matrimonial uriaネ, plin de o cトネdurト テョnvトネuitoare. Cトツi vara aproape se isprトプise ネ冓 se gテ「ndea la grozトプiile iernii ce va sト vinト. Andreas era singur pe lume. Iarna trecutト a petrecut-o テョn spital. Acum strトホile iernatice テョl speriau ネ冓 se ridicau テョn faネ嫗 lui la fel de abrupte ネ冓 de alunecoase ca o pテ「rtie. Inamicul nostru este strada. E テョntocmai cum ne-o テョnchipuim: o suprafaネ崙 povテ「rnitト ネ冓 pieptiネ卞; Doar cト nu ne dトノ seama atunci cテ「nd o strトッatem. Dar iarna 窶 asta stト scris la gazete 窶 portarii ネ冓 prトプトネiaネ冓i, unii ネ冓 aceiaネ冓 cu cei care ne izgonesc din case ネ冓 curネ嬖 ネ冓 care ne aruncト テョn spate sudトネmi, uitト sト テョmprトκ冲ie cenuネ卞 sau nisip pe gheネ孛ネ, iar noi o sト cトヅem, cトツi frigul ne テョnネ嫺peneネ冲e.
Ce bine i-ar fi pトビut lui Andreas sト facト rost de o femeie pテ「nト la iarnト, o portトビeasト dintre acelea care sunt protectoare, puternice ネ冓 テョnverネ冰nate ネ冓-l iau la goanト, dar a cトビor poziネ嬖e impozantト nu ネ冓-o poate scoate din minte: le vede cum テョネ冓 proptesc mテ「inile la ネ冩lduri, scoネ崚「ndu-le ネ冓 mai mult テョn evidenネ崙, iar fundul li se strテ「nge bombat ネ冓 alb pe sub fuste. Dacト ar avea o asemenea femeie, i-ar inspira forネ崙, curaj ネ冓 siguranネ崙, ea ar preface iarna テョntr-un joc de copii.
L-au sculat devreme afuriseniile lui Willi cel smuls din dulceaネ嫗 somnului matinal de trezirea Klarei. Apoi Andreas a ieネ冓t pe strトホile dimineネ嬖i ネ冓 a ネ冂hiopトフat grトッit cu cei grトッiネ嬖 de parcト ar fi fost imboldit nu de opネ嬖unea de a cテ「nta la alegere テョntr-o curte oarecare, ci de necesitatea de a se duce la una anume, aflatト foarte departe. テ士pトビネ嬖se ネ冓 ordonase oraネ冰l テョn districte, dupト propriile lui interese, iar テョn fiecare zi o lua テョnspre un alt areal. Aネ兮 ajungea テョn zone noi, cercetトフor ネ冓 curios, ネ冩nticトナa fトビト teamト peste asfaltul neted al bulevardelor spaネ嬖oase, ネ冓 era grijuliu sト opreascト maネ冓nile ridicテ「ndu-ネ冓 bastonul ネ冓 テョnjurテ「ndu-i pe ネ冩ferii nepトピトフori. Aネ兮 se face cト テョnvトκ嫗se sト テョnfrテ「ngト strトホile, strトホile primejdioase care sunt duネ冦anii tuturor. N-avea de gテ「nd sト se lase dovedit de ele. Avea licenネ崙. O licenネ崙 de la guvern sト joace unde ネ冓 la ce orト pofteネ冲e. Avea o cテ「rjト, o licenネ崙 ネ冓 o medalie. Vedeau cu toネ嬖i cト era invalid, un soldat care ネ冓-a dat sテ「ngele pentru patrie. Iar asemenea oamenii sunt テョncト respectaネ嬖. Vai de cei care nu-i aratト respectul cuvenit!
Cum? Nu テョmplinea el o datorie atunci cテ「nd acネ嬖ona manivela flaネ冢etei? Licenネ嫗 pe care orテ「nduirea i-o テョnmテ「nase テョn persoanト nu era oare mai degrabト o obligaネ嬖e decテ「t un beneficiu? Cテ「ntテ「nd テョi elibereazト de grija ce i-o poartト ネ冓 scapト ネ嫗ra de un bir テョmpovトビトフor. Da, nu テョncape テョndoialト, cト activitatea sa nu poate fi comparatト decテ「t cu cea a autoritトκ嬖lor, iar persoana lui, cu aceea a unui funcネ嬖onar; mai ales atunci cテ「nd pune tamburul cu imnul naネ嬖onal.

IV

Se テョntテ「mplト pe Pestalozzistraテ歹, テョntr-o zi de joi cトネduroasト, テョn curtea casei numトビul 37 (テョn faネ嫗 bisericii de cトビトノidト galbenト care situatト テョn mijlocul strトホii era テョnconjuratト de iarbト de parcト ネ嬖nea cu tot dinadinsul sト se deosebeascト de celelalte clトヅiri) ca Andreas sト se simtト copleネ冓t de dorinネ嫗 de a pune sト cテ「nte un marネ; poate pentru cト toropeala crescテ「ndト a zilei ネ冓 a lui Andreas テョnsuネ冓 テョndrituia la o pauzト evocatoare.
Andreas fixト ネ冰rubul de pe partea stテ「ngト a flaネ冢etei pe 窶曵mnul Naネ嬖onal窶 ネ冓 テョnvテ「rti manivela atテ「t de テョnverネ冰nat cト sunetele festive ネ冓-au pierdut solemnitatea, au pornit sト ネ冩vテ「lcトナe iuネ嬖t, au uitat de pauze ネ冓-au izbutit sト sune de mai departe cu melodia unui marネ.
テ始 curte se aflau cinci copii, iar douト cameriste s-au aplecat fascinate peste fereastrト. O femeie テョndoliatト a ieネ冓t din vestibul ネ冓 ネ冓-a mテ「nat paネ冓i bトビbトフeネ冲i, fermi テョn direcネ嬖a lui Andreas oprindu-se テョn spatele lui. ネ亙-a lトピat mテ「na fermト pe umトビul lui Andreas Pum ネ冓 a spus:
- Sトビmanul meu Gustav a trecut ieri la cele veネ冢ice. Cテ「ntaネ嬖 ceva trist.
Andreas, cu toate cト nu era laネ din fire, a tresトビit surprins, a dat drumul manivelei rトノasト cu mテ「nerul テョn sus ネ冓 s-a テョntors sト vadト. I-a pトビut rトブ cト mテ「na caldト ネ冓 puternicト テョi alunecase de pe umトビ, ネ冩vトナtor ネ冓 totuネ冓 inevitabil. Se uitト la chipul テョnroネ冓t al vトヅanei. I-a plトツut. Deネ冓 nu a avut vreme sト ghiceascト ce vテ「rstト are, a reuネ冓t de テョndatト sト realizeze cト femeia blondト, テョmbrトツatト テョn negru, era テョn 窶 ceea ce se numeネ冲e テョndeobネ冲e 窶 窶枋ea mai bunト vテ「rstト窶. Momentan, Andreas nu a テョmpins gテ「ndirea mai departe. Doar o simネ嬖re nebuloasト s-a テョmprトκ冲iat テョnlトブntrul sトブ cum cト aceastト femeie a intrat ネ冓 テョn curte, dar ネ冓 テョn viaネ嫗 lui. Simネ嫺a cト テョn sufletul sトブ rトピトビise o luminiネ崙.
- Cu cea mai mare plトツere! zise Andreas ネ冓 テョネ冓 テョnclinト uネ冩r capul. De parcト aria melancolicト ar fi necesitat o pregトフire specialト a deネ冰rubat cu gesturi somptuoase tamburul cu imnul naネ嬖onal, a fトツut vテ「nt manivelei care veni cu mテ「nerul テョn jos, iar ultimul sunet rトノas テョn flaネ冢etト a icnit asemeni unui cトピcat テョnトッuネ冓t. Dupト care Andreas a テョntors ネ冰rubul al patrulea ネ冓 ultim. A ネ冩vトナt preネ de o clipト テョntre 窶朖orelei窶 ネ冓 窶曖トナetul ネ兮de la isvor窶. A ales pe 窶朖orelei窶 socotind cト vトヅana o fi cunoscテ「nd melodia.
Presupunerea s-a dovedit corectト. Vトヅuva care se retrトピese テョn odaia ei pentru a se delecta mai comod de la fereastrト cu melodia tristト a テョnceput sト cテ「nte. Se strトヅuia sト o ia テョnaintea sonoritトκ嬖i instrumentului ca ネ冓 cum ar fi fost テョmbolditト de nerトッdare ネ冓 din ambiネ嬖a de a-ネ冓 dovedi sieネ冓 ネ冓 celor care o ascultト cト ネ冲ie melodia pe dinafarト ネ冓 cト nu depinde de flaネ冢etト; dar Andreas, テョn pofida grabei femeii, a considerat ca fiind necesarト o テョncetinealト aparte ネ冓 rotea cテ「t se poate de domol manivela. De asemenea, se gトピea テョn una din acele dispoziネ嬖i care se nトパusteネ冲e peste noi テョn momentele importante ale vieネ嬖i ネ冓 pe care ne-am deprins sト le marcトノ prin solemnitate.
Dupト ce rulase 窶朖orelei窶 peste un sfert de ceas, vトヅuva a ieネ冓t iarトκ冓 テョn curte avテ「nd テョn mテ「nト prトニituri, pテ「ine ネ冓 un coネ cu fructe. Andreas mulネ孛mi. Femeia a spus:
- Mト numesc Blumich, numele meu de fatト e Menz. Mai veniネ嬖 pe aici dupト テョnmormテ「ntare. Andreas intui cト a sosit momentul sト-i dea mテ「na. ネ亙 a fトツut-o strテ「ngテ「ndu-i pumnul テョntre degetele sale ネ冓 zicテ「nd:
- Condoleanネ嫺le mele, doamnト Blumich.
テ始 acea zi, nu a mai cテ「ntat nicトナeri. S-a aネ册zat pe o bancト din faネ嫗 bisericii, a mテ「ncat prトニiturile ネ冓 fructele ネ冓 a vテ「rテ「t pテ「inea テョn rucsac. A ajuns acasト mai tテ「rziu ca de obicei. Willi sucombase deja de multト vreme nevoii de a se テョntinde テョn pat ネ冓 se abネ嬖nu sト adoarmト doar de frica de a nu fi trezit mai tテ「rziu ネ冓 de a fi nevoit sト coboare din pat pentru a-i deschide 窶枌eteagului窶 uネ兮 テョncuiatト. Cテ「nd Andreas a pトκ冓t テョn camerト, Willi nu i-a rトピpuns la salut. Asta l-a durut pe Andreas. Era o zi テョn care Willi テョi era foarte drag. テ縞冓 scoase arzトフorul cu spirt pentru a-ネ冓 pregトフi ceaiul. Pe Willi tトツerea l-a scos din sトビite. Avea chef sト se certe cu Andreas ネ冓 pentru asta a spus:
- Dacト mai テョntテ「rzii ネ冓 mテ「ine テョネ嬖 iau flaネ冢eta ネ冓 ネ嬖-o sparg! Sト fii punctual! Tre’ sト pトピtrトノ ordinea! Dar tocmai azi era greu sト-l mテ「nii pe Andreas. I-a zテ「mbit lui Willi, a pus pテ「inea pe masト ネ冓 i s-a adresat politicos cu galanteria unui om umblat:
- Serveネ冲e-te, domnule Willi!
- Da’ sト-mi fii punctual! zise Willi ネ冓 a luat loc la masト. 窶昿 un tip de ispravト窶, se gテ「ndi el ネ冓 se simネ嫺a deja テョmpトツat. Mai rトノトピese un cテ「rnat de la ultima plimbare. Atテ「rna de un cui deasupra patului. L-a luat molcom, l-a rupt テョn douト ネ冓 i-a dat o jumトフate lui Andreas:
- Azi am fトツut cunoネ冲iinネ崙 c-o femeie, mトビturisi Andreas.
- Felicitトビi, rosti Willi.
- O vトヅuvト, o cheamト Blumich.
- E tテ「nトビト?
- Da, tテ「nトビト!
- Al naibii de norocos!
- I-a murit ieri bトビbatul.
- ネ亙 deja...?
- Nu!
- Dト-i zor, amice! Vトヅuvioarele nu stau prea mult pe gテ「nduri!
Vorbele se テョntipトビirト テョn mintea lui Andreas. Nu era dispus sト テョl preネ孛iascト pe Willi ca pe un om extraordinar, dar admitea faptul cト inネ冓i de tipul lui se pricep mai bine la femei ネ冓 au adunat o grトノadト de experienネ崙. Poate cト ar fi fost cu folos, chiar decent sト ia parte la テョnmormテ「ntare? Dar poate cト nu se cade din pricina vecinilor 窶 ネ冓 poate cト nici doamnei Blumich n-o sト-i placト? Mai sト-l doarト cト nu-i cunoネ冲ea prenumele. Era constrテ「ns sト テョi spunト 窶枦oamna Blumich窶 pテ「nト ネ冓 テョn gテ「ndurile lui cele mai intime, cu toate cト nu テョi mai era de mult strトナnト. Cu cテ「t se gテ「ndea mai mult la ea, cu atテ「t テョi era mai apropiatト. Nu exista altト fiinネ崙 pe planetト care sト テョnsemne atテ「t pentru el. Credea cト nu se mai テョnネ嫺lege nimeni atテ「t de bine ca ei doi, cu toate cト nu avea nicio dovadト テョn acest sens. Cトツi nu datora cunoネ冲iinネ嫗 ネ冓 bunトフatea ei durerii pierderii unui soネ? O femeie uitト cu atテ「ta uネ冰rinネ崙! ネ亙 窶 de ar fi fost aネ兮 窶 mai era demnト? Cin’ sト cunoascト femeile? Cine ネ冲ie de cテ「t amar de vreme テョi era soネ孛l bolnav, un cadavru viu? De cテ「t timp a trebuit sトビmana femeie sト-ネ冓 テョnfrテ「neze fireasca dragoste de viaネ崙? Andreas se テョnfiorト de milト.
ネ亙 テョn astト-searト テョネ冓 テョntredeschise ochii, iar privirea lui umbla sト vadト sテ「nii fetei. Dar nu テョl nトパトヅise invidia, ci doar dorinネ嫗 de a-i compara. Acele cテ「teva ocheade din curte au fost テョndeajuns pentru a-ネ冓 forma o pトビere despre nurii doamnei Blumich. Ah, era zdravトハト ネ冓 se vedea cト rochia scurtト avea de furcト sト ネ嬖nト sub control sテ「nii nトビトプaネ冓; cum ネ冩ldurile ei late ネ冓 テョmbietoare se bテ「ネ崚「iau vテ「rtos ネ冓 voluptos テョn cingトフoare; cum totul nu era decテ「t o plenitudine sトハトフoasト ネ冓 nicidecum de prisos. Din mテ「inile ei calde izvora un curent de viaネ崙 ネ冓 bucurie, iar ochii ei cトパrui, niネ嫺l テョnroネ冓ネ嬖 de plテ「ns, erau ca douト dorinネ嫺 テョndrトホneネ嫺.
Dar un bトビbat ca Andreas e demn de o asemenea femeie? Ce avea el sト-i ofere? Hai sト zicem cト era sトハトフos, cu toate cト piciorul lipsト テョl durea uneori テョn zilele ploioase. Dar asta ネ嬖nea mai mult de traiul mizer. Era voinic, cu umeri largi, un nas テョngust, impozant ネ冓 osos, muネ冂hi proeminenネ嬖, pトビ des, castaniu, ネ冓 atunci cテ「nd binevoia ネ冓 テョネ冓 テョnトピprea trトピトフurile feネ嫺i avea privirea cutezトフoare ネ冓 vultureascト a unui rトホboinic, mai cu seamト cテ「nd mustaネ嫗 lui テョntunecatト, テョncト necuprinsト de cトビunteネ嫺, era テョntoarsト la colネ孛ri ネ冓 pomトヅatト. テ始 plus, nu mai era un ネ崚「nc neネ冲iutor テョn ale dragostei ネ冓 tocmai acum, dupト o テョndelungatト perioadト de castitate, era umplut cu forネ崙 ネ冓 bトビbトκ嬖e. Aネ兮 cト el era bトビbatul care sト poatト mulネ孛mi o vトヅuvト exigentト.
Cu asemenea gテ「nduri trufaネ册 Andreas adormi ネ冓 tot cu ele se trezi. Pentru prima datト, dupト multト vreme, テョn timp ce se テョmbrトツa, s-a privit テョn oglindト テョndelung ネ冓 c-o fixitate dureroasト cum obiネ冢uia sト facト-n cトフトハie テョnainte de apel. Suflト peste crucea de metal ネ冓 o lustrui de mテ「necト sト fie cテ「t mai lucioasト. S-a pieptトハat de trei ori pテ「nト sト-ネ冓 punト テョn ordine cトビarea. ネ亙 a luat-o direct テョnspre Pestalozzistraテ歹.
Pe drum テョi trecu prin minte cト merge prea rar sト se radト. De douト ori pe sトパtトノテ「nト, marネ嫺a ネ冓 vinerea, se ducea la ネ冂oala de ucenici pentru bトビbieri, unde テョnvトκ崙ツeii barbereau mustトκ嬖le dureros, dar pe degeaba. ネ歪oala de ucenici precum ネ冓 rutina de a se rade de doar douト ori pe sトパtトノテ「nト i se pトビu nedemnト de un bトビbat care ネ冓-a pus テョn minte sト facト o impresie nemaipomenitト ネ冓 de duratト asupra unei vトヅuve dichisite. Iar acea nesトッuinネ崙 exaltatト, cトビeia テョi cトヅem bucuroネ冓 victimト, テョn momentele テョn care suntem siguri de izbテ「ndト, テョl cuprinse zdravトハ ネ冓 pe Andreas ネ冓 era mai puternicト decテ「t temperanネ嫗 care-l strトニuia de obicei. Andreas a intrat テョntr-o bトビbierie care se lトブda ネ冓 nu pe nedrept cu numele de salon de frizerie ネ冓, cu toate cト flaネ冢eta lui stテ「rni, pare-se, o oareネ冓care uimire, a fost primit cu aceeaネ冓 politeネ嫺 animatト ネ冓 cトネduroasト care, asemeni unui vテ「nticel blテ「nd de primトプarト, le e insuflatト tuturor celor care pトκ册sc テョntr-o frizerie.
S-a privit テョn oglindト, cu chipul albit de pudrト, cu cトビarea licトビind de la unsoare, ネ冓 a inspirat cu plトツere ネ冓 mテ「ndrie parfumul distins pe care-l degaja el テョnsuネ冓. ネ亙-a propus cu fermitate cト de aici テョnainte sト nu mai frecventeze ネ冂oala de ucenici, ci sト cトブte sト meargト mai des テョn diferite frizerii. ネ亙-a テョntins pielea capului, fruntea, ネ冓-a iネ嬖t cele douト linii impozante de o parte ネ冓 a alta a nasului suscitテ「nd prin urmare acea privire vultureascト pe care o evocase テョn momentele decisive ale carierei lui militare. Apoi テョi reuネ冓 sト-ネ冓 ia flaネ冢eta printr-o miネ冂are テョntr-atテ「t de nobilト, テョncテ「t aproape cト se asemトハa cu un vagmistru care テョネ冓 vテ「rト sabia-n teacト.
De-abia pe stradト, テョn vecinトフatea casei cu numトビul 37, テョl nトパトヅirト griji de importanネ崙 ネ冓 naturト diferitト aidoma unui roi supトビトフor de muネ冲e. Gトピi cト-i un egoist cu inima テョmpietritト, un om hain ネ冓 pe deasupra vanitos care, fトビト sト ia テョn considerare acea zi dureroasト a doamnei Blumich, poate cea mai dureroasト din viaネ嫗 ei, se duce sト se ferchezuiascト. Ce o sト-i treacト femeii prin cap cテ「nd o sト aparト aネ兮 テョn faネ嫗 ei dupト ce ieri l-a vトホut テョn starea lui obiネ冢uitト? N-o sト se simtト pe bunト dreptate jignitト, ofensatト, chiar mテ「hnitト? Poate cト nu era tocmai potrivit s-o viziteze astトホi pe doamna Blumich. Se impune sト aibト oleacト de consideraネ嬖e ネ冓 pentru rトパosatul care テョncト nu-i テョngropat. De fapt, existau multe motive pentru care Andreas putea aネ冲epta sト-i lase vトヅuvei rトトazul sト se テョmpace cu gテ「ndul dispariネ嬖ei bトビbatului dintテ「i. Ba mai mult, ea テョl chemase nu pentru azi, ci pentru mテ「ine, s-ar putea spune cト l-a ネ冓 rugat.
テ始 acea zi, Andreas a avut mai mult noroc ca テョn oricare altト perioadト de cテ「nd a テョnceput sト se prenumble cu flaネ冢eta prin curネ嬖. Asta ori din cauzト cト zトパuネ册ala neobiネ冢uitト テョi silea pe toネ嬖 sト lase ferestrele larg deschise ネ冓 sunetul muzicii le dトヅea cel mai bun temei sト se reazeme de fereastrト pentru a lua o gurト de aer, ori din cauzト cト Andreas cel proaspトフ-ras, curat, decorat cu o cruce strトネucitoare li se pトビea simpatic 窶 nu ネ冲im de ce, dar テョn jurul lui Andreas plouase テョntr-atテ「t cu monede, cト obosise sト se tot aplece dupト ele. Nu mai テョncトパea nicio テョndoialト: norocul intrase テョn viaネ嫗 lui odatト cu vトヅuva Blumich. ネ亙 Andreas s-a テョntors acasト, zテ「mbind blテ「nd ネ冓 binevoitor asemeni razelor la apus pe faネ嫗dele caselor, cu mult テョnainte sト se テョntunece, avテ「nd pe buze un salut cトネduros pentru Willi ネ冓 un apetit zdravトハ care se テョntテ「mplト adesea sト テョnsoネ嫺ascト un sentiment sトハトフos de mulネ孛mire.

V

Deocamdatト Andreas nu ネ冲ia nimic de rivalul sトブ care dacト テョi luai テョn considera profesia s-ar fi putut dovedi periculos. Respectivul era tテ「nトビ, subネ嬖re, subinspector de poliネ嬖e, ネ兮rmant din cap pテ「nト-n picioare, locatar al clトヅirii numトビul 37, テョl chema Vinzenz Topp; un cuceritor al femeilor de peste tot unde l-a dus serviciul, un domn care ネ冲ia sト reconcilieze demnitatea meseriei cu o fire plトツutト; cordial cu trecトフorii ネ冓 subordonaネ嬖i, dトヅea dovadト faネ崙 de superiori de o corectitudine simpaticト テョn care amesteca ネ冓 niネ嫺l supuネ册nie soldトκ嫺ascト. Pテ「nト ネ冓 テョn aceastト transpunere, Vinzenz insinua o notト personalト care-l fトツea nu doar mai distins decテ「t camarazii sトナ, ci ネ冓 mai テョn ton cu regulamentul. La serviciu se comporta omeneネ冲e, iar テョn cercul intim soldトκ嫺ネ冲e. テ始 timpul テョndelungatei boli a soネ孛lui, doamna Blumich cu simネ孛rile ascuネ嬖te de abstinenネ崙 bトトト de seamト calitトκ嬖le vecinului sトブ テョn deplinトフatea lor nトブcitoare ネ冓 se bucura nu arar sト schimbe cu el vreo douト cuvinte sau vreun salut zテ「mbitor. Totuネ冓, テョi era cテ「t se poate de clar cト inspectorul-adjunct poate reprezenta o distracネ嬖e pasagerト pentru o femeie テョn nevoie, テョnsト nicidecum un soネ fidel ネ冓 de bizuialト. テ始 afarト de asta el avea de trei ori pe sトパtトノテ「nト ture de noapte. Doamnei Blumich テョi era fricト sト stea cu fiica ei de cinsprezece ani テョn cele douト mici odトナ care テョnsト テョn テョntunericul nopネ嬖i pトビeau imense. ネ亙 deネ冓, テョn general, se テョncredea テョn capacitatea ei de a テョmblテ「nzi ネ冓 de-a ネ嬖ne テョn frテ「u bトビbaネ嬖i care umblト dupト prospトフuri, era convinsト cト trufia tinereascト a domnului Vinzenz Topp o s-o dovedeascト. Fireネ冲e nici instinctele nu-i erau atテ「t de sigure, nici テョnネ嫺legerea atテ「t de ascuネ嬖tト, テョncテ「t sト realizeze cト tocmai inspectorul-adjunct aparent atテ「t de arogant era cel care tテ「njea dupト un trai stabil, alトフuri de o vトヅuvioarト. ネ亙 テョn fond acesta era motivul pentru care Vinzenz Topp era nemulネ孛mit de viaネ崙. Aluneca treptat テョnspre acea perioadト a vieネ嬖i cテ「nd ネ嬖 se face silト sト cheltui efort, timp, ca sト nu mai vorbim de bani, pe niネ冲e iubiri, mereu altele. Inima tテ「njeネ冲e dupト legiuirile liniネ冲itoare ale unei cトピnicii cu acte. Drept vorbind ne-am sトフurat sト tot fim pe drumuri pentru a ne astテ「mpトビa setea cuvenitト dupト apropierea cトネduroasト a unei femei. E de ajuns faptul cト meseria ne lasト fトビト adトパost. Avem nevoie de siguranネ嫗 unui cトノin care nu ne interzice cテ「te o escapadト din cテ「nd テョn cテ「nd, iertatト mai pe urmト テョn tトツere. Avem nevoie de o locuinネ崙 cu douト camere 窶 pe care momentan nu ne-o permitem 窶 mobilatト ネ冓 c-un spor de salar generos pentru nevastト ネ冓 copil. ネ亙, テョn fine, ridicarea la rangul de inspector care, deネ冓 nu depinde de o cトピトフorie, poate fi grトッitト fトツテ「nd aluzie la nevoile noastre sporite テョn faネ嫗 unui superior binevoitor.
Dupト cum am mai spus, Doamna Blumich 窶 pe care de altfel o mai chema ネ冓 Katharina 窶 nu bトハuia nimic din toate astea. Fiind obiネ冢uitト sト impresioneze bトビbaネ嬖i nu-i pトビea deloc ieネ冓t din comun cト Vinzenz Topp テョi face ochi dulci, dar cuviincioネ冓, lucru pe care orice femeie ネ冲ie sト-l aprecieze. Femeile colecteazト o sumedenie de asemenea ocheade din hol ネ冓 de pe stradト, din parcuri ネ冓 magazine. Ele nu テョnseamnト nimic special. Bトビbaネ嬖i sunt cu toネ嬖i niネ冲e uネ冰ratici, le place dragostea, dar responsabilitatea ba, vorba zicalei: vor sト aibト, dar nu sト plトフeascト. Katharina Blumich era femeie cu scaun la cap. ネ亙 pe bトビbatul dintテ「i la ales cu osテ「rdie. Cト mai tテ「rziu s-a テョmbolnトプit de plトノテ「ni fiindcト muncea la o fabricト de perii, asta Cel de Sus a vrut-o. N-ai ce te pune cu soarta, dar mintea tre’ sト ネ嬖-o asculネ嬖. ネ亙 ea pleda pentru un bトビbat de o vテ「rstト maturト, pesemne cu vreun beteネ冰g, dar nu unul care sト zトヅトビniceascト fericirea conjugalト; raネ嬖unea cere un pトピトビoi cu aripile smulse, uネ冩r de stトパテ「nit ネ冓 care nu mai are nevoie de un dresaj istovitor. Nivelul social nu mai juca niciun rol, sau unul foarte mic, テョntrucテ「t doamna Blumich a dedus cト-i mai テョndemテ「nos sト ridici pe cineva dintr-o sferト mai joasト pテ「nト la tine, decテ「t sト fii tu テョnsトκ嬖 trasト テョn sus. Acest fapt ar sili-o sト-ネ冓 arate recunoネ冲iinネ嫗 ネ冓 i-ar rトパi din autoritate. Nimic nu conteazト mai mult テョntr-o gospodトビie ca autoritatea femeii.
Iatト din ce motive a renunネ嫗ネ doamna Katharina Blumich la Vinzenz Topp. N-are decテ「t s-o nenoroceascト pe alta! N-are decテ「t sト-ネ冓 iroseascト viaネ嫗 cu cameriste fluネ冲uratice! E bine cト-l poatト folosi ca ameninネ嫗re constantト al unui eventual soネ ネ冓 ca pricinト de gelozie. Tre’ sト tragi folos din orice, nu sト te arunci aネ兮 de-a nimica.
Andreas Pum ネ冓-a fトツut vizita oficialト テョn casa cu numトビul 37 テョntr-o zi posomorテ「tト ネ冓 plumburie ce amintea de toamnト テョn ciuda unei zトパuネ册li de varト tテ「rzie, iar aerul greu de umezealト テョi pricinuia lui Andreas dureri テョn piciorul lipsト. テ始 zile ca acestea se simネ嫺a copilトビos, pトビトピit, cu inima grea, plinト de dor, dornic de ocrotire. De テョndatト ce a intonat “Lorelei窶, un semn tトツut de recunoaネ冲ere convenit テョntre ei, doamna Blumich ネ冓-a fトツut apariネ嬖a rugテ「ndu-l sト se opreascト ネ冓 sト-ネ冓 reia cテ「ntarea la ea テョn apartament. Era o baladト tristト, melancolicト care nu-ネ冓 dezminネ嫺a deloc tragismul. Muzicii テョi urmト o reverenネ崙 politicoasト din partea micuネ嫺i ネ冓 palidei Anna care-ネ冓 ネ嬖nea coada subネ嬖re a pトビului strテ「nsト テョntr-o fundト neagrト, cam mare, ce amintea de un liliac. Copila buimトツitト de agitaネ嬖a tragicト din ultima vreme nu scotea o vorbト. テ始sト bトビbatul cel nou cu piciorul de lemn ネ冓 flaネ冢eta テョi plトツuse cu toatト ciudトκ嫺nia lui. A prins テョncredere. Avea cinci ani, o vテ「rsta cテ「nd テョncト eネ冲i un dumnezeu ネ冲iutor ネ冓 テョntrezトビeネ冲i bunトフatea ascunsト a oamenilor asemeni pietricelelor multicolore de sub apa cristalinト de munte.
Conversaネ嬖a テョネ冓 urma cursul, テョntreruptト de cafea ネ冓 prトニituri de casト, un praznic tihnit pentru rトパosatul Blumich.
- Avea o garderobト grozavト! se entuziasmト femeia, era cam de statura dumitale. Vreo douト costume cafenii n-au nici cinci ani, pe atunci era テョncト soldat ネ冓 i-am purtat de grijト, de ar fi murit acolo, cine ネ冲ie, suferinネ嫗 n-ar fi fost atテ「t de mare ネ冓 copilul n-ar fi existat, un copil orfan de tatト! Ah, nu vト テョnchipuiネ嬖 cテ「t de singurト-singuricト trトナeネ冲e o femeie テョn lumea asta rea. N-aveネ嬖 cum sト vト テョnchipuiネ嬖, bトビbaネ嬖i nu pot sト-ネ冓 テョnchipuie!
- Mama, Dumnezeu s-o odihneascト, a rトノas ネ冓 ea vトヅuvト de tテ「nトビト! a conchis Andreas cト se cuvine sト spunト.
- ネ亙 nu s-a mai cトピトフorit?
- Ba da, s-a luat cu un instalator.
- Era om de treabト?
- Foarte de treabト.
- Mai trトナeネ冲e?
- Nu, ambii au murit テョn rトホboi.
- Amテ「ndoi?
- Da, amテ「ndoi!
- Ah, dacト e sト ai ネ兮nsa ネ冓 noul soネ sト fie un partener de viaネ崙 la fel de bun ネ冓 de credincios. Doamna Blumich a estimat cト acum e momentul sト plテ「ngト, ネ冓-a cトブtat batista ネ冓 s-a pornit.
Andreas socoti, ネ冓 pe bunト dreptate, cト datoritト acelei scene triste lucrurile au luat o テョntorsトフurト bunト pentru el. Acum putea sト-ネ冓 テョncerce ネ冓 el norocul. ネ亙 pe cテ「nd se apleca deasupra femeii plテ「ngトビeネ嫺, atingテ「ndu-i parcト din neatenネ嬖e sテ「nii, a zis:
- O sト vト fiu テョntotdeauna credincios.
Doamna Blumich scトパト de batistト ネ冓 a テョntrebat aproape tトナos:
- Sigur?
- Pe cテ「t e de sigur cト stau aici.
Doamna Blumich s-a ridicat ネ冓 a lipit un sトビut pe fruntea lui Andreas. El i-a cトブtat gura. Ea i-a cトホut テョn poalト. ネ亙 a rトノas locului.
- Unde stai? l-a テョntrebat ea.
- La o pensiune, rトピpunse Andreas.
- Ne-am putea cトピトフori ネ冓 mテ「ine de n-ar fi gura lumii. Sト aネ冲eptトノ barem vreo patru sトパtトノテ「ni.
- Aネ兮 mult? a テョntrebat Andreas, iar pe urmト ネ冓-a テョntins ambele braネ嫺 テョn jurul Katharinei, resimネ嬖nd moliciunea falnicト a trupului ei ネ冓 a repetat tテ「nguitor:
- Aネ兮 mult?
Katharina s-a dezlipit cu o miネ冂are fermト.
- Ce trebuie sト fie trebuie sト fie, a decretat ea cu severitate ネ冓 atテ「t de convingトフor, テョncテ「t Andreas i-a dat dreptate, s-a supus ネ冓 a テョnceput aproape numaidecテ「t sト depene cele mai dulci vise legate de viitor.

VI

Nu era el un tip al naibii de norocos? Lucruri de felul トピta nu se テョntテ「mplト chiar テョn fiecare zi, nu-s ceva obiネ冢uit, テョs adevトビate minuni. Cテ「ネ嬖 dintre tovarトκ冓i sトナ nu aネ冲eptau la timpul トピta iarna tremurテ「nd ca niネ冲e arbuネ冲i fragili ネ冓 singuratici avテ「nd ネ冲iinネ嫗 faptului cト au fost pトビトピiネ嬖 ネ冓 condamnaネ嬖 la moarte, fトビト sト aibト puterea sト punト capトフ sorネ嬖i テョncete ネ冓 nimicitoare curmテ「ndu-ネ冓 de テョndatト viaネ嫗. Pe el, pe Andreas Pum, l-a ales dintr-o mie de invalizi vトヅuva Blumich pe care se antrena deja テョn gテ「nd s-o numeascト 窶朏athi窶. De acum テョnainte femeia visurilor, caldト, cu sテ「nii mari ネ冓 ネ冩ldurile late va fi a lui; dinspre trupul ei emana o moliciune テョnvトネuitoare, o mireasmト jinduitoare ネ冓 ameネ嬖toare, mirosul aproape uitat al unei femei care aparent se umfla aネ兮 cum se umflト carnea, asemeni unui piept, astfel era acest miros テョn care te puteai culcuネ冓 ca テョntr-un trup.
Katharina Blumich era o doamnト cu multe calitトκ嬖. Nici Andreas nu se simネ嫺a mai prejos テョn anumite momente. Era テョnzestrat cu rare テョnsuネ冓ri ale spiritului: cucernic, blテ「nd, iubitor de ordine ネ冓 テョn deplinト armonie cu legile dumnezeieネ冲i ネ冓 pトノテ「nteネ冲i. Un om iubit deopotrivト de preot ネ冓 de funcネ嬖onar, respectat de guvern ネ冓 chiar decorat, fトビト cazier, un soldat brav, nicidecum un revoluネ嬖onar, mai degrabト un duネ冦an テョnverネ冰nat al pトトテ「nilor, al beネ嬖vilor, al hoネ嬖lor, al spトビgトフorilor. Ce diferenネ崙, bunトバarト, テョntre el ネ冓 Willi! Ce diferenネ崙 テョntre el ネ冓 majoritatea acelora care cテ「ntト ネ冓 joacト prin curネ嬖 ネ冓 テョncト fトビト autorizaネ嬖e! Pasul テョndepトビtat al poliネ嬖stului テョi テョnfioreazト, sunt mereu la cheremul vecinilor rトブtトツioネ冓 care-i pot denunネ嫗; ネ冓 cel mai mic cテ「ネ冲ig ネ冓-l pierd la bar pe cテ「t sunt de codoネ冓 ネ冓 de hoネ嬖! Cテ「te exemple de felul トピta nu ネ冲ia Andreas テョncト de pe vremea petrecutト テョn spital unde saloanele erau ticsite cu pトトテ「ni! Cテ「ネ嬖 dintre ei nu aveau boli hidoase, desfigurante ネ冓 foarte molipsitoare! Sトビmanele femei! Nici nu ネ冲iau sトビacele pe mテ「na cui se lasト! Andreas テョnsト era neprihトハit テョn corp ネ冓 spirit, a trecut prin viaネ崙 parcト vaccinat contra pトツatelor ネ冓 suferinネ嫺lor, a fost un fiu ascultトフor, iar mai tテ「rziu a ascultat cu plトツere de superiorii sトナ. Nu jinduia dupト bunurile bogトフaネ冓lor. Nu se furiネ兮 pe fereastrト テョn vilele lor. N-a dat nimトハui テョn cap pe aleile テョntunecoase ale parcului. ネ亙 din acest motiv soarta テョl rトピplトフeネ冲e cu o femeie fトビト cusur. Omu-ネ face singur norocul. Merita binele. Nimic nu-ネ嬖 cade テョn poalト de pomanト, cum gテ「ndesc rebelii. Se テョnネ兮lト. Nu se テョnvaネ崙 niciodatト minte.
Deodatト un fior テョntrerupse prefirarea veselト de gテ「nduri a lui Andreas. テ司 reveni テョn minte fierarul Bossi ネ冓 propriul tremur dinaintea comisiei cトビeia テョi datora licenネ嫗. Dacト l-o apuca iarトκ冓? Cin’ sト ネ冲ie dacト nu fusese sトヅit テョn membrele lui, テョn corpul sトブ, テョn sテ「ngele lui, sテ「mburele tremuriciului, dacト n-o sト rトピarト テョntr-un ceas rトブ ネ冓 o sト creascト puternic copleネ冓ndu-l ネ冓 nimicindu-l pe sトビmanul Andreas? Cum i-a reuネ冓t sト fie singurul ales din mulネ嬖mea celorlalネ嬖 care sト primeascト o licenネ崙 ネ冓 fトビト sト se aleagト pentru totdeauna cu tremuriciul ? N-are soarta sト vinト pe nepusト masト sト-ネ冓 テョncaseze comisionul? Voia sト aibト certitudinea, sト consulte un doctor.
La doctor? Nu prea avem テョncredere テョn doctori ネ冓 asta pe bunト dreptate. テ始 sトネile lor de aネ冲eptare te テョmbolnトプeネ冲i. ネ亙 cテ「tト vreme ei ne cautト dupト boli cu mテ「inile, cu instrumentele, cu raネ嬖unea lor, se lipeネ冲e de noi ceva de care n-am mai suferit. Ochelarii medicului, halatul alb, izul care-l emanト, curトκ嫺nia asasinト a sticlトビiilor ネ冓 pensetelor sale ne aruncト テョn braネ嫺le morネ嬖i. Pテ「nト la urmト deasupra tuturor doctorilor stト un Dumnezeu care decide asupra sトハトフトκ嬖i; iar dacト pテ「nト acum テョn ceea ce ne priveネ冲e s-a arトフat テョngトヅuitor asta ne テョndrituieネ冲e sト nトヅトニduim テョn El.
Nopネ嬖ile lui Andreas izvodeau copios ネ冓 necontenit atare gテ「nduri ネ冓 temeri, cテ「nd テョnfricoネ卞フoare, cテ「nd senine. Ah! Pesemne cト de vinト era doar dorul dupト Katharina Blumich. Zilele, テョnsト, care sunt ticsite cu forfota altora ネ冓 activitatea noastrト, strトホile luminate ネ冓 テョmbulzeala oamenilor, copiii din curネ嬖 ネ冓 cameristele din ferestre, zilele - cu toate cト n-au nimic de-a face cu dorinネ嫺le inimilor noastre 窶 ne dトビuiesc consolarea certitudinii cト o vom duce la capトフ. Fiece zi se テョncheia テョndeobネ冲e cu o dupト-amiazト テョn casa doamnei Blumich, la Kathi, cu o cafea ネ冓 ネ冩apte de amor. Ele nu se compuneau nicidecum din jurトノinte de dragoste gテ「ngave, jenate, aprinse, ci urmトビeau scopuri practice ネ冓 dovedeau marile avantaje ale inteligenネ嫺i femeieネ冲i, nicicテ「nd lipsitト de graネ嬖e.
- Extindem afacerea, spuse Katharina. Vom cumpトビa un mトトトビuネ ネ冓 o ネ兮retト sト nu mai cari flaネ冢eta pe spate.
Ce cap luminat! Ce inspiraネ嬖e dulce: sト cumperi un mトトar!
Mトトarul e o lighioanト proastト, dar テョndelung rトッdトフoare! gテ「ndi Andreas. De multe ori auzise spusa asta. Mトトarii rezistト la multe. Animalul トピta e ca un fトツut pentru trebuinネ嫺le noastre. O sト atragト toate privirile de prin curネ嬖 ネ冓 stradト.
- Ce nume sト-i dトノ mトトarului? テョntrebト Katharina.
Chiar aネ兮! Ei nimic nu-i scトパト! Ce nume sト-i dai mトトarului? 窶朖ux窶 e nume de potaie.
- Muli, a sugerat Katharina. 窶朞uli窶 e un nume grozav.
テ始 fiecare zi, テョnainte sト se lase noaptea, Kathi テョntreba: 窶朧 s-o iubeネ冲i pe Anni?窶
Iar Andreas, dacト era sト fie sincer, n-ar fi avut un rトピpuns. Dar o lua de mテ「nト pe mica Anni care acum nu mai era atテ「t de curトκ嬖cト ca テョn ziua primei vizite ネ冓 credea cト simte テョntr-adevトビ o iubire pトビinteascト, misterioasト pentru copil. Fetiネ嫗 era tトツutト ネ冓 prin urma pトビea テョngテ「nduratト. Copii tトツuネ嬖 ne lasト mereu impresia cト sunt niネ冲e observatori isteネ嬖 ネ冓 ne flateazト atunci cテ「nd ne plac.
Fトビト sト bage de seamト, Andreas lua cu sine pe drumul lung ネ冓 singuratic spre casト voiciunea cトネduroasト a mテ「nuネ嫺i de copil. Uneori se gテ「ndea la Anni cu vesela speranネ崙 cト テョn curテ「nd are sト fie copilul lui. Ore テョntregi resimネ嫺a テョn cトブネ冰l mテ「inii sale pumniネ冩rul ei micuネ ネ冓 moale asemeni unei pトピトビele. Cum se fトツea cト uitase atテ「tea lucruri pe care le-a atins, テョnsト nu ネ冓 pumniネ冩rul Annei. Poate cト mテ「inile au propria lor memorie! Cip-cirip テョn cap! I-auzi propria memorie! Ce nebunii テョi mai trec omului prin minte cテ「nd e bucuros!
Trecuserト douト sトパtトノテ「ni de cテ「nd Andreas fトツuse cunoネ冲iinネ崙 cu logodnica sa. ネ亙 ar mai fi avut テョncト douト de aネ冲eptat pテ「nト sト テョnceapト o nouト viaネ崙 テョmpreunト dacト natura nu i-ar fi テョntins o mテ「nト de ajutor.
テ始tr-o dimineaネ崙 pe cテ「nd Kathi テョncトネzea cafeaua, se dezlトハネ孛i furtuna ネ冓 trテ「nti geamurile lトピate deschise. Dintr-o datト se fトツuse テョntuneric. Se porni sト ploaie. ネ亙 fie cト de mult aネ冲eptase Katharina o urgie neaネ冲eptatト a naturii sト de-a curs dispoziネ嬖ei ei de a scurta timpul de aネ冲eptare al lui Andreas ネ冓 al ei, fie cト izbucnirea neaネ冲eptatト a vijeliei テョi insuflase decizia : Katharina nu a mai stat pe gテ「nduri ネ冓 a spus numaidecテ「t:
- Poネ嬖 sト rトノテ「i peste noapte aici. Pe o vremea ca asta nu-ネ嬖 vine sト dai nici cテ「inele din casト!
Andreas s-a mutat テョn dimineaネ嫗 urmトフoare. ネ亙-a luat la revedere de la Willi ネ冓 i-a transmis Klarei salutトビi. Willi l-a テョnsoネ嬖t, i-a cトビat geamantanul pテ「nト la staネ嬖a de tramvai fluierテ「nd pe drum un cテ「ntecel sprinten ネ冓 provocator. ネ亙-a ascuns ambele mテ「ini テョn buzunare mergテ「nd crトツトハat ネ冓 cu paネ冓 mari alトフuri de Andreas cel ネ冂hiop. Valiza micト, dar grea din lemn, o ducea pe umトビ legatト de o curea ca ネ冓 cum ar fi fost o sacoネ卞 de cumpトビトフuri ori un coネ gol. Willi テョネ冓 etala astfel puterile de uriaネ テョn semn de respect pentru plecarea lui Andreas. Pテ「nト ネ冓 cテ「ntecelul sトブ brav ネ冓 voios テョl fluiera din pricina inimii grele. テ始 staネ嬖e a テョngトナmat printre dinネ嬖:
- Hai, toate bune, Andreas ! s-a rトピucit ネ冓 a luat-o lejer テョnapoi aruncテ「nd o privire lungト pe strトヅuネ嫗 lトフuralnicト unde atテ「rnau cテ「rnトツiorii テョn faネ嫗 magazinului de delicatese, bombaネ嬖 ネ冓 umflaネ嬖 ca niネ冲e spテ「nzuraネ嬖 obezi.
Nu putea fi evitat ca peste cテ「teva zile Andreas sト facト cunoネ冲iinネ崙 cu inspectorul-adjunct de la poliネ嬖e ネ冓 sト audト felicitトビile acestuia. テ始tテ「lnirea a avut loc cu participarea doamnei Katharina care n-avea cum sト observe ce durere ascundea Vinzenz Topp テョn spatele elegantei sale purtトビi. Cト テョn locul lui, cel mai bine legat om din テョmprejurimi, l-a preferat pe un ネ冩ntorog, cト nu s-a ネ嬖nut cont de rangul sトブ, de uniforma ネ冓 isteネ嬖mea sa, cト toate cunoネ冲iinネ嫺le lui despre femei nu l-au ajutat la nimic, cト toate insinuトビile lui au fost de pomanト 窶 toate テョl dureau pe Vinzenz Topp. ネ亙-a pus テョn gテ「nd sト nu-l placト deloc pe noul soネ al Katharinei 窶 o gafト a femeii トピteia, altminteri inteligentト. De-abia dacト saluta cテ「nd se テョntテ「lnea テョn clトヅire cu Andreas.
El, テョnsト, nu bトトa nimic de seamト, テョntrucテ「t trトナa テョntr-o nouト ネ冓 asurzitoare beatitudine care, aidoma unei armuri, ne face invulnerabili la rトブtトκ嬖le ネ冓 atacurile lumeネ冲i ネ冓 acoperト, asemeni unui vトネ binefトツトフor, rトブtatea oamenilor.
テ始tocmai, Andreas era fericit. O femeie dumnezeiascト テョi テョncトネzea culcuネ冰l pe care-l preschimbase テョntr-un paradis. Nicio durere nu mai amintea de piciorul lipsト. Ciotul, cu noua sa cトパtuネ册alト, stトフea comfortabil ca テョn cトブネ冰l unei mテ「ini de femeie iubitoare. Dimineネ嬖le erau anunネ嫗te de aburul ceネ冲ilor cu cafea. Ziua se テョncheia cu o mテ「ncare caldト. テ始 buzunare avea sandviネ冰ri care-l テョnsoネ嫺au pe drum ca niネ冲e bezele din partea nevestei. La scトパトフatul Soarelui, Anni, copila palidト, cu ochii mari, i se aネ册za pe genunchiul sトブ sトハトフos. Andreas テョi explica tテ「lcul minunat al imaginilor de pe flaネ冢etト.
- Eネ冲i o fetiネ崙 micト ネ冓 drトトuネ崙! spunea el adesea ネ冓 テョntr-o doarト, cトツi se strトヅuia zadarnic sト gトピeascト cuvinte mai frumoase pentru Anni.
Alene ネ冓 aidoma unei cトネduri mトビeネ嫺, binefトツトフoare, tトノトヅuitoare, iubirea テョnflorea テョntr-テョnsul.
S-au cトピトフorit テョntr-una din primele zile ale lui noiembrie. Pentru ultima datト テョn acea toamnト, strトネucea soarele atテ「t de cald, テョncテ「t puteai sta dinaintea bisericii (テョn faネ嫗 bisericii din cトビトノidト galbenト, テョmprejmuitト cu iarbト テョngheネ嫗tト liniネ冲it) テョmbrトツat sumar ca テョn primトプarト, iar micuネ嫗 Anni nu rトツea fトビト palton, cu toate cト purta o rochiネ崙 albト, subネ嬖ricト de muselinト. Se asemuia cu o pトパuネ卞 mireasト.
Pe urmト venirト zilele posaci, rトツoroase ネ冓 ploioase. Andreas ieネ册a sト cテ「nte prin curネ嬖 doar dimineaネ嫗. Nu-i era frig. Ploaia mocトハeascト nu-l fトツea ciuciulete. Nu ducea dorul soarelui acum acoperit de nori. Datoritト noului sトブ picior de lemn ascuネ嬖t テョn capトフ nu mai cトヅea pe macadamul alunecos. Mergea pe lテ「ngト bordurト, テョn frunte cu Muli, mトトトビuネ冰l, care duce teleguネ嫗 unde e aネ册zatト flaネ冢eta. Toate sunt bunurile lui Andreas. テ始 primトプarト, se gテ「ndeネ冲e sト-ネ冓 cumpere un papagal cu pene verzi ネ冓 roネ冓i. Copiii ネ冓 cei mari o sト stea locului sト se zgテ「iascト la el. テ始 ciuda frigului, plouト cu parale din toate ferestrele テョn toate curネ嬖le. テ始 ciuda frigului, trecトフorii se scotocesc prin buzunarele interioare. Toネ嬖 窶 nu chiar toネ嬖, dar mulネ嬖 ネ冲iu cine este. Ce sト-i lipseascト lui Andreas Pum?
Iubeネ冲e tot ce existト pe lume ネ冓 テョn special douト 窶 lucruri sト fie sau oameni? 窶 Se leagト unul de altul, deネ冓 nu sunt de aceeaネ冓 specie. Andreas o iubeネ冲e pe Anni ネ冓 pe Muli, pe copil ネ冓 pe mトトトビuネ.
Pentru mトトトビuネ a construit un mic grajd テョn curte. Noaptea se gテ「ndeネ冲e uneori cト Muli dテ「rdテ「ie de frig. テ司 trece prin minte ca dimineaネ嫗 sト punト mai mult fテ「n.
Pe coloanele publicitare poネ嬖 sト vezi lipite afiネ册. Invalizii iarトκ冓 nu-s mulネ孛miネ嬖. Nu-s altceva decテ「t niネ冲e pトトテ「ni! 窶杁ovarトκ冓!窶 urlト afiネ册le. Guvernul! Guvernul!
Vor sト rトピtoarne guvernul! N-o sト-l vテ「re ei pe Andreas テョn treburi de astea! El n-o sト se apuce sト facト tトビトッoi, e un om calm, テョi dispreネ孛ieネ冲e pe jucトフorii de cトビネ嬖, pe beネ嬖vi ネ冓 pe rebeli.
Cu un asemenea dispreネ テョn inimト, Andreas Pum ネ冓-ar fi putut trトナ anii mai mulネ嬖 sau mai puネ嬖ni dトビuiネ嬖 de soartト, cu respectivul dispreネ la inimト, cu mulネ孛mirea aceea grozavト ネ冓 cトネduroasト, テョn armonia deplinト dintre legile pトノテ「nteネ冲i ネ冓 cereネ冲i, tot atテ「t de apropiat ネ冓 de preoネ嬖 ネ冓 de funcネ嬖onari --- de nu ar fi intrat テョn viaネ嫗 lui Andreas Pum un om cu totul strトナn sト o distrugト nu cu dorinネ嫗 de a face rトブ, ci silit de soarta oarbト sト fie o unealtト necunoscトフoare テョn mテ「na dracului care se pune de-a curmeziネ冰l cテ「rmurii dumnezeieネ冲i, fトビト ca noi sト ne dトノ seama, aネ兮 cト nu contenim sト ne mテ「ngテ「iem cu credinネ嫗 cト suntem vegheaネ嬖 de un Dumnezeu cトビuia テョi adresトノ rugトツiunile noastre mute ネ冓 cテ「nd ele nu sunt ascultate, ne uimim din cale afarト. Bトビbatul care l-a nenorocit pe Andreas era un negustor de fireturi pe nume Arnold de la firma Arnold & Hahn.

VII

Domnul Arnold era mare, sトハトフos, bine hrトハit ネ冓 totuネ冓 nemulネ孛mit. Afacerile mergeau ca pe roate. Acasト テョl aネ冲epta o nevastト credincioasト care i-a adus pe lume doi copilaネ冓: un bトナat ネ冓 o fetiネ崙, exact cum a ネ冓 vrut. Costumele テョi veneau bine, cravatele erau la modト, ceasul de mテ「nト arトフa ora exactト, ziua テョi era テョmpトビネ嬖tト cu o precizie plトツutト. Nicio surprizト dezagreabilト n-ar fi putut sト-i bulverseze ordinea tihnitト a vieネ嬖i. Pトビea aproape imposibil ca poネ冲a de dimineaネ崙 sト-i aducト o scrisoare enervantト din partea unei rude sトビトツite care cerネ册ネ冲e bani. N-avea rude sトビace. Se trトトea dintr-o familie テョnstトビitト unde nu se isca nicio ceartト. Toネ嬖 membrii ei テョmpトビtトκ册au o テョmbucurトフoare lipsト de griji ネ冓 pトビeri テョnrudite テョn ce priveネ冲e lumea, opネ嬖unile politice, felul de a se prezenta, de a dispreネ孛i o modト, ori de-a o adopta. テ始 casa lui Arnold nu se se ivea niciodatト unul din acele scandaluri domestice de care e uネ冩r sト te dumireネ冲i cト テョネ冓 au de obicei obテ「rネ冓a テョntr-o cinト arsト. Pテ「nト ネ冓 copiii テョnvトκ嫗u bine, se purtau cuviincios ネ冓 se arトフau pトフrunネ冓 de datoria pe care o aveau faネ崙 de numele familiei ネ冓 de tradiネ嬖ile ei nu lipsite de importanネ崙.
ネ亙 totuネ冓 domnul Arnold suferea de o nemulネ孛mire cronicト ネ冓, dupト cum se vede, cu totul nefondatト. El personal, desigur, ar fi putut gトピi cテ「teva motive sト fie neテョmpトツat. Pe de o parte, テョl scandaliza politica vremii. Moネ冲enise de la strトノoネ冓i sトナ un simネ accentuat al ordinii, ネ冓 テョi pトビea cト tendinネ嫺le prezentului erau pornite sト nimiceascト cutare ネ冓 cutare formト de ordine. Pe de altト parte, se apropia de acea vテ「rstト cテ「nd capului familiei テョi e cu trebuinネ崙 ceva prospトフuri feminine pentru a-ネ冓 pトピtra echilibrul interior. テ始sト aceastト jinduire dupト dragoste provoca o anumitト nesiguranネ崙 care ameninネ嫗 sト dinamiteze ordinea zilelor ネ冓 mai cu seamト a nopネ嬖lor ネ冓 care treptat s-a insinuat テョn toate treburile domnului Arnold afectテ「ndu-i deciziile financiare ネ冓 chiar corespondenネ嫗 oficialト; テョn special pe aceasta, テョntrucテ「t Arnold obiネ冢uia sト-ネ冓 dicteze scrisorile tinerei Veronika Lenz care purta, pare-se, dinadins acest nume [Lenz este テョn germanト o variantト poeticト a cuvテ「ntului primトプarトゾ.
Domniネ冩ara Lenz era ca ネ冓 logoditト. ネ亙 totuネ冓 un bトビbat mai cunoscトフor テョn arta seducネ嬖ei nu s-ar codi numai dintr-atテ「ta. ネ亙 tocmai respectiva lipsト de cunoaネ冲ere l-a caracterizat pテ「nト acum pe domnul Arnold, i-a consacrat soliditatea, i-a fundamentat faima ネ冓 i-a insuflat puterea sト se ridice テョmpotriva apariネ嬖ilor subversive din viaネ嫗 contemporanト. Ah! Cテ「t se temea de ziua care テョl va pune テョntr-o cumplitト opoziネ嬖e cu テョntreaga lui existenネ崙 ネ冓 totuネ冓 cテ「t de mult tテ「njea dupト ea! Cテ「t mai e obligat sト poarte grija persoanei sale, a celor din jur, a partenerului de afaceri, a soネ嬖ei ネ冓 a copiilor. Cテ「t de greu テョi poate fi!
Fiindcト nu este deloc uネ冩r sト ネ嬖-o scoネ嬖 din minte pe Veronika Lenz, fata cu pトビul bトネai, mテ「ini puternice ネ冓 o feネ嬖ネ冩arト surprinzトフor de gingaネ卞, テョmbrトツatト foarte テョmbietor debordテ「nd cele mai ispititoare pトビネ嬖 ale corpului. Era de neuitat mai ales テョn acele zile テョn care apトビea la lucru テョntr-o bluzト verde-テョnchis, fトビト mテ「neci, care lトピa la vedere o aluniネ崙 maronie din scobitura cトネduroasト ネ冓 adumbritト a cotului. Acela era locネ冩rul pe care dorea sト-l sトビute domnul Arnold.
N-avea nicio テョndoialト cト odatト ce se va hotトビテョ are sト-i reuネ册ascト. Cトツi ea are sト fie impresionatト de statura lui bトビbトフeascト, cu umeri largi ネ冓 pトビ blond-roネ冂at; ce-i drept faネ嫗 lui purta un defect ereditar care a tot apトビut de-a lungul secolelor pe chipurile celor din clanul Arnold. Domnul Arnold avea un nas strテ「mb ネ冓 turtit. Nトパasta era cauzatト de o deviaネ嬖e de sept care fトツea cト o narト era rotundト, テョn vreme ce cealaltト era triunghiularト. テ始 tot cazul, natura, bunト ネ冓 テョn maliネ嬖a ei, s-a strトヅuit sト cumpトハeascト cusurul prin aceea cト vテ「rful nasului era cトビnos, teネ冓t ネ冓 miネ冂トフor. Aceastト elasticitate putea pe alocuri sト creeze senzaネ嬖a cト nトビile nesimetrice sunt rodul unei deformトビi momentanee de felul celora stテ「rnite de un strトハut prea puternic. Observatorul neatent mai putea de asemenea sト fie distrat de o mustaネ崙 stufoasト ネ冓 roネ冂atト care fura toatト atenネ嬖a bagatelizテ「nd importanネ嫗 nasului.
Restul テョnsuネ冓rilor lui Arnold erau fトビト テョndoialト bトビbトフeネ冲i. Atunci cテ「nd pトκ册a prin camerト dictテ「nd scrisori, scテ「ndurile duネ冰melii suspinau sub tトネpile sale vテ「rtoase. Avea obiceiul sト repauzeze stテ「nd o vreme テョntr-un picior, cu capul plecat テョnainte, cu mテ「inile テョn buzunarele hainei ネ冓 sト atingト covorul cu vテ「rful celuilalt テョntruchipテ「nd o statuie a unui om grトッit imortalizat テョntr-o clipト de alergare. Cトネcテ「iul celuilalt picior atingea podeaua de-abia dupト douト sau trei secunde. Paネ冓i erau straネ冢ici de mari ネ冓 mテ「ncau din pardosealト. Dicta sever, iar stilul scrisorilor, chiar ネ冓 atunci cテ「nd erau o テョnネ冓ruialト de politeネ孛ri, avea ceva mustrトフor ネ冓 certトビeネ. Deネ冓 domnul Arnold semna テョn numele firmei scrisori de mai bine de zece ani, semnトフura lui テョi aducea noi ネ冓 noi bucurii. Ori de cテ「te ori se iscトネea テョnfトパtuia o reafirmare a puterii arnoldaniene ネ冓 - chiar luatト ca o emblemト graficト - un ornament impunトフor. De aceea se semna テョntr-un iureネ tトツut, smucit ネ冓 totodatト テョngrijit, cu sugativa テョn mテ「na dreaptト gata sト absoarbト ネ冩cul numelui sトブ ud de cernealト.
テ始 tot acest timp, Veronika Lenz se afla テョn spatele scaunului sトブ, fermecテ「ndu-ネ冓 fトビト voie ネ册ful. Se vedea cト nu-i stト mintea decテ「t sト dactilografieze corespondenネ嫗 cu sテ「rguinネ崙 ネ冓 sト plece la timp de la locul de muncト. Dar tocmai de acest fapt se テョndoia domnul Arnold. Cトツi oricテ「t de puネ嬖n ar fi テョnネ嫺les despre fetele din ziua de azi, un lucru テョi pトビea sigur: cト dacト eネ冲i ca ネ冓 logoditト nu テョnseamnト cト eネ冲i gata mトビitatト. Doar aceastト categorie ar fi fost de ajuns sト-l pトフrundト de un respect テョnfiorat aネ兮 cum resimネ嬖 テョn faネ嫗 numelor venerate ネ冓 sfinネ嬖te. Nici mトツar テョn vis n-ar trebui sト ni se nトホarト relaネ嬖i pトツトフoase cu soネ嬖a altuia. Ar echivala aproape cu un adulter, cu furtul unei proprietトκ嬖. Un jaf ticトネos. Trトナm テョnsト テョntr-o lume unde proprietatea vecinului e sacrト. Unde s-ar ajunge dacト lucrurile ar sta altfel!
Dimpotrivト, o logodnト care nici mトツar n-a fost consimネ嬖tト ネ冓 care, テョn anumite テョmprejurトビi, nici nu va mai fi consimネ嬖tト nu reprezintト テョncト sfテ「nta tainト a cトピトフoriei. Da, e o relaネ嬖e nu prea sfテ「ntト ネ冓 pentru care n-ai de ce sト faci mare caz 窶 mai ales cト se ネ冲ie cト insul acela e un pierde-varト, un artist, un comediant, care se vテ「nturト prin oraネ册le lumii ネ冓 care, bag seamト, are o fatト テョn fiecare tテ「rg. N-ai cum sト-l sトビトツeネ冲i pe トネa. N-ai ce sト-i furi. Din contrト, poate cト テョnfトパtuieネ冲i o lucrare plトツutト Domnului dacト-i deschizi fetiネ冂anei ochii, ascuネ嬖ndu-i simネ孛rile trテ「ndave pentru realitトκ嬖le amare ale acestei lumi care nu pot fi uitate ネ冓 テョnfrテ「nte decテ「t テョn niネ冲e beネ嬖i scurte, trecトフoare ネ冓 fトビト nicio urmare.
Odatト ce domnul Arnold a izbutit prin respectivele cugetトビi abile sト preschimbe straiele amorezトビii sale cu cele ale unei oarecare fapte bune a テョncetat sト se mai teamト de greutトκ嬖le care se ridicau テョn calea cuceririi. ネ亙 aネ兮 se テョntテ「mplト cト テョntr-o bunト zi pe cテ「nd se iscトネea, apトピテ「nd uネ冰rel sugativa, a vテ「rテ「t tocul テョn cトネimarト 窶 ネ冓 amintindu-ネ冓 numaidecテ「t cト nu poネ嬖 lトピa acolo peniネ嫗 fトビト sト o strici 窶 a scos-o imediat ネ冓 a aネ册zat-o grijuliu テョn suportul ei de fier. Pe urmト, ネ冓-a テョntors capul, ネ冓-a ridicat ambele braネ嫺 ネ冓 a テョmbrトκ嬖ネ兮t gテ「tul テョncovoiat ネ冓 dulce al fetei cu pトビul bトネai.
Veronika Lenz s-a cトホnit sト se smulgト din mテ「inile テョmbrトκ嬖ネ兮te, テョnsト a dovedit-o strテ「nsoarea lor mai puternicト. Foarte speriatト ネ冓 gテ「fテ「ind ca urmare a テョncercトビii zadarnice de a se apトビa, a fost nevoitト sト-ネ冓 acopere faネ嫗 de obrajii domnului Arnold. A zトビit tufele de pトビ roネ冂at care テョi ieネ册au din urechi, i-a adulmecat mirosul de ネ嬖gトビi ネ冓 grトピime omeneascト ce pトビea sト izvorascト din golul dintre gテ「t ネ冓 gulerul cトノトκ冓i. Iar テョn tot acest timp speteaza scaunului テョi tトナa dureros trupul. A テョnchis ochii ca テョn aネ冲eptarea morネ嬖i ネ冓 a simネ嬖t o muネ冂トフurト pe obraji.
De-abia acum ネ冓-a tras capul cu putere テョndトビトフ; l-a scuipat pe ceafト pe domnul Arnold, ネ冓-a apucat jacheta, pトネトビia ネ冓 geanta ネ冓 a ieネ冓t val-vテ「rtej.
Arnold nu mai spera decテ「t un lucru: ca muierea asta pe care acum o ura sト nu se mai テョntoarcト. ネ亙-a pus テョn gテ「nd sト-i trimitト pe loc o sumト mare de bani. Cテ「ndva ネ冓 cテ「ndva tot o sト se facト uitat incidentul トピta ruネ冓nos. Toate-s trecトフoare. Munceネ冲e, nu dispera! Capul sus! ネ亙 トナ mai mintoネ冓 fac prostii! ネ亙 visa deja cト trecuse un an ネ冓 cト テョntテ「mplarea a fost テョngropatト sub greutatea a 365 de zile lucrトフoare ネ冓 profitabile.
Calmテ「ndu-ネ冓 astfel spiritul zdruncinat, s-a dus acasト cu automobilul, a intrat テョn apartament salutテ「nd trufaネ ネ冓 tare, a sトビutat-o pe obraji pe soネ嬖a lui テョncト frumoasト, le-a fトトトヅuit copiilor cadouri de Crトツiun, a gトピit un cuvテ「nt bun pentru cameristト ネ冓 ネ冓-a binecuvテ「ntat cトノinul. Apoi a dormit adテ「nc, bine ネ冓 mult, iar de dimineaネ崙 a pornit spre lucru fluierテ「nd.
Aici, テョnsト, Luigi Bernotat, un imitator al glasurilor de animale de la Varieteul Rokoko a stricat noua テョncredere de sine a domnului Arnold. Luigi Bernotat, om cu purtare aleasト, s-a scuzat mai テョntテ「i cト deranjeazト la o orト atテ「t de matinalト ネ冓 a テョnceput sト vorbeascト fトビト sト ネ冩vトナe despre aleasa lui care din pricina avansurilor jalnice ale unui domn se vede silitト sト renunネ嫺 la slujba de la o テョntreprindere bine vトホutト altminteri ネ冓 sト cearト o compensaネ嬖e.
- Cu cea mai mare plトツere, a curmat domnul Arnold expunerea bine ticluitト a domnului Luigi Bernotat.
- E foarte bine, spuse domnul Bernotat, dar, de altfel, asta vト e ネ冓 datoria. テ始 plus, ca logodnic al domniネ冩arei, mト simt foarte grav jignit. Aネ兮 cト am venit la dumneavoastrト sト vト anunネ cト voi intenta un proces, cト sunt foarte decis sト vト plimb prin tribunale 窶 numai ネ冓 numai ca sト dau un exemplu.
Se lトピト o pauzト ameninネ崙フoare.
Domnul Arnold a pus mテ「na pe rigla strトネucitoare din oネ嫺l, ネ冓-a apトピat degetele de metalul rece, テョi fトツea bine ネ冓 alunga mトツar de pe o pトビticicト a trupului ネ冓 pentru o scurtト perioadト cトネdura neaネ冲eptatト care pusese stトパテ「nire pe tot corpul sトブ. Vrea sト mト ネ兮ntajeze, vrea sト mト ネ兮ntajeze, m-am lトピat prins テョn capcanト, m-a テョncolネ嬖t, gテ「ndea domnul Arnold. Apoi s-a ridicat ネ冓 a spus:
- Ce sumト vreネ嬖?
Dupト cテ「t se pare Luigi Bernotat se aネ冲eptase la aceastト テョntrebare. Cトツi, asemeni unui actor cトビuia i-a venit replica, テョncepu alene ネ冓 categoric un discurs, cu pauze de efect ネ冓 ocazional, テョn antitezト, pasaje la foc continuu, iar glasul sトブ テョネ冓 hipnotizase テョn aネ兮 hal ascultトフorul, cト acesta nu dupト mult timp nu fトツea altceva decテ「t sト urmトビeascト tonul ascendent sau descendent al cuvテ「ntトビii fトビト sト-i mai treacト prin gテ「nd sト-l テョntrerupト.
- Veネ嬖 fi crezテ「nd despre mine cト sunt un ネ兮ntajiネ冲, nu-i aネ兮? Ah, aネ嬖 putea crede ネ冓 altceva? Aネ兮-s cei de teapa dumitale : cred cト cinstea unui om e de vテ「nzare! A mea nu-i! Nu ネ冓-n cazul meu, domnule Arnold! Dumitale singur o sト admiネ嬖 ce ai テョndrトホnit sト faci! Mai existト テョncト tribunale! Veネ嬖 fi crezテ「nd cト un artist n-o fi aネ兮 de scrupulos! Pe nevasta unui partener de afaceri, ori a unui avocat, a unui student ori a unui ofiネ嫺r n-aネ嬖 fi テョndrトホnit sト puneネ嬖 mテ「na! O sト vト テョnvトκ eu cト nu-ネ嬖 poネ嬖 face mendrele cu soネ嬖a unui artist! V-aネ provoca la duel dacト n-aネ face parte din liga anti-duel. Sト nu care cumva sト credeネ嬖 cト sunt laネ. Lumea mト cunoaネ冲e. Pe faimosul Martin Popovics, precis aネ嬖 auzit de numele lui, pe trテ「mbiネ嫗ネ冰l Popovics l-am pトネmuit de douト ori fiindcト a fトツut o glumト proastト! テ市 ネ冓 boxeur amator. Aネ兮dar, dupト cum vedeネ嬖, nu-s deloc laネ. テ始sト nu-i chip sト mト lepトヅ de principiile mele. テ始 viaネ崙 tre’ sト rトピpunzi pentru ce faci! Aネ兮 cト daネ嬖 dovadト de simネ al rトピpunderii ネ冓 asumaネ嬖-vト consecinネ嫺le!
Domnul Arnold tトツea, din cauzト cト nu mai avea glas. Se holba la cravata dungatト roネ冰, negru, cafeniu a potrivnicului sトブ care ネ崚「ネ冢ea テョndrトホneaネ崙 peste capetele gulerului ca o garanネ嬖e a bucuriei de a trトナ. Dupト ce Luigi Bernotat テョネ冓 isprトプise cuvテ「ntarea tumultoasト s-a aネ冲ernut o tトツere adテ「ncト. Deodatト Bernotat a テョnceput sト ciripeascト. I-a venit sト-ネ冓 arate neobrトホarea trufaネ卞 imitテ「nd glasul ciocテ「rliei. Fluieratul sトブ se auzea tot mai tare pテ「nト pトビu cト jubileazト un cor テョntreg de ciocテ「rlii. Domnul Arnold rトツni:
- Nu mト ciripeネ冲i tu pe mine, coネ嫩ar neobrトホat!
Luigi Bernotat se テョnclinト:
- Asta rトノテ「ne de vトホut! pronunネ崙 el cu vocea coborテ「tト ネ冓 pe un alt ton, iar dupト ce se mai テョnclinト o datト pトκ冓 mトビunt ネ冓 elegant spre ieネ冓re.
テ始 ciuda agitaネ嬖ei sale, domnul Arnold テョネ冓 dトヅea seama de posibilele urmトビi nefaste ale aceastei vizite. ネ亙-a fトツut-o cu mテ「na lui! O viaネ崙 mai presus de orice reproネ de patruzeci ネ冓 cinci de ani, o reputaネ嬖e fトビト patト, o carierト de afaceri strトネucitト erau acum テョn pericol. ネ亙, fトビト sト mai pregete, s-a dus la avocat.
Desigur cト era plecat la tribunal. Numai un nトフトビトブ s-ar fi aネ冲eptat la altceva! ネ亙 la urma urmei de ce avem avocaネ嬖? Ca sト se facト dispトビuネ嬖 de テョndatト ce avem nevoie de ei. De medicii nostri personali? Ca sト fie primii veniネ嬖 cテ「nd am crトパat sト ne scrie certificatul de deces. De secretarele noastre? Ca sト ne bage テョn cele mai mari belele pentru o micト trトピnaie. De neveste? Nu poネ嬖 nici mトツar sト vorbeネ冲i cu ele cテ「nd avem ceva pe inimト; nenorocirea noastrト nu face decテ「t sト le satisfacト nevoia permanentト de rトホbunare. Copiii? Au propriile lor bトフトナ de cap, iar noi, taネ嬖i, le suntem niネ冲e inamici ネ冓 asta テョn cea mai bunト situaネ嬖e.
ネ亙 deネ冓 toate aceste circumstanネ嫺 pot sト fie aceleaネ冓 de sute de ani, vina multora dintre specificitトκ嬖lor cazului Bernotat, Lenz ネ冓 Arnold poate fi aruncatト asupra acestei epoci; asupra acestui prezent oribil, care tinde sト distrugト diversele forme de ordine. テ始 ce altト perioadト a istoriei ar mai fi fost posibil ca o fetiネ冂anト de birou sト-ネ冓 trimitト logodnicul la patron? Ca 窶杪lesul ei窶 窶 domnul Arnold nu se putea gテ「ndi la el decテ「t テョntre ghilimele 窶 sト se ducト la ネ册ful unei negustorii venerabile ネ冓 sト-i cearト socotealト 窶 ネ冓 pe deasupra un 窶杪les窶 care-i circar de meserie! テ始 ce altト perioadト drojdia asta a societトκ嬖i ar mai fi adunat atテ「ta impertinenネ崙 neobrトホatト sト se テョnfトκ嬖ネ册ze dinaintea lui?
Domnul Arnold ネ冓-a lトピat maネ冓na sト plece ネ冓 a colindat strトホile. A mテ「ncat テョntr-un restaurant. Familia n-are decテ「t sト-ネ冓 facト griji! Da’ de unde pテ「nト unde e el obligat an de an sト vinト acasト mereu la aceeaネ冓 orト? N-au decテ「t sト creadト cト a pトκ嬖t un accident!
Dupト toate aparenネ嫺le, chelnerul nu a dat atenネ嬖e sosirii la restaurant a unei personalitトκ嬖 atテ「t de marcante cum e cea a domnului Arnold. Arnold a fトビmat o solniネ崙 cu mテ「nerul unui cuネ嬖t greu ネ冓 a acceptat scuzele slugarnice ale managerului テョmpopoネ孃nat cu atitudinea mutト ネ冓 revoltatト a unui potentat.
Apoi a bトブt un mocaccino pentru a se scutura de obosealト. Cu toate acestea chiar ネ冓 pe drum se rトホboia cu somnul care-l podidea cu tenacitatea unui vechi obicei. Domnul Arnold traversa strトホi necunoscute pトκ冓nd iute de parcト ネ冓-ar fi dorit expres sト ajungト undeva. Cu fiecare pas, amトビテ「t ネ冓 gata sト plテ「ngト, simネ嫺a cテ「t de insignifiant este de fapt. Umbli prin lume, umbli prin propria ネ嫗rト, prin locul de baネ冲inト, pentru care ai tras la jug patruzeci ネ冓 cinci de ani 窶 ネ冓 eネ冲i un nimeni. Trebuie sト te pトホeネ冲i de automobile ネ冓 trトピuri. Marネ嫗foii トκ冲ia de poliネ嬖ネ冲i ne privesc de sus. Oamenii din straturile inferioare, beネ嬖 ネ冓 zdrenネ孛iネ嬖, nu se dau din calea noastrト. Curierii se izbesc テョn noi cu tot cu pachete ネ冓 pacheネ嫺le. Flトツトナaネ冓i de ネ兮iネ冪e ani ne cer un foc cu mina serioasト a unui adult. Nu cト ne-ar trece nouト prin cap sト ne oprim sト le facem vreo favoare mucoネ冓lor トネora! Pas cu pas descoperi tendinネ嫺le corozive ale epocii actuale. Prezentul トピta uitat de Dumnezeu!
Apusul se aネ冲ernea peste lume cu iuネ嫺alト. Se aprindeau primele felinare. Un ネ冩ntorog i-a tトナat calea domnului Arnold. Pe piept ネ冓 pe spate purta pancarte inflamatorii: 窶杁ovarトκ冓窶 窶 aネ兮 テョncepea 窶 窶暸marul invalizilor se テョnalネ崙 pテ「nト la cer! Guvernul e neputincios!窶. ネ亙 continua pe acelaネ冓 ton. Altト ciurdト de neisprトプiネ嬖! Cerネ册tori, hoネ嬖 ネ冓 spトビgトフori. Mulネ嬖 nici nu erau autentici. テ縞冓 simulau suferinネ嫺le. Se prefトツeau cト-s schilozi! Fainト gaネ冂ト, n-ai ce zice! ネ亙 guvernul stト cu mテ「inile-n sテ「n! Scriu pe pancarte 窶杁ovarトκ冓!窶 sト vadト toatト lumea. Oribil cuvテ「nt! Anarhistic. Coroziv. Miroase a bombe. Jidovii rusnaci scornesc asemenea denumiri. Poliネ嬖ネ冲ii stau ネ冓 dorm-n papuci. Na ネ冓 pentru ce plトフeネ冲i tu atテ「tea impozite! E oribil! Iaca aici se テョntテ「lnesc! Dau nトプalト テョnトブntru. Nu prea sunt mutilaネ嬖 printre ei! Trei sau patru orbi テョnsoネ嬖ネ嬖 de cテ「ini. ネ亙 care mai テョs? 窶 ciurucurile, milogii, borfaネ冓i.
Se face tテ「rziu. Tre’ s-o iei spre casト. Cel mai bine te urci テョn tramvai.
Dacト domnul Arnold ar fi luat spre casト o maネ冓nト, cum テョi era cu siguranネ崙 mai la-ndemテ「nト, ar fi scトパat de ultima agitaネ嬖e a zilei, iar drumul sトブ nu s-ar fi テョntretトナat テョn chip catastrofal cu cel al flaネ冢etarului Andreas Pum. Dar cトナle テョnネ册lトフoare ale sorネ嬖i sunt テョntr-aネ兮 fel tocmite cト suntem duネ冓 la ruinト nu din vina noastrト sau ネ冲iind din ce cauzト, ci din pricina mテ「niei oarbe a unui strトナn, a cトビui viaネ崙 ne e necunoscutト, pentru a cトビui nefericire nu purtトノ nicio vinト, ネ冓 ale cトビui opinii se テョntテ「mplト sト le テョmpトビtトκ冓m. El nu este decテ「t instrumentul aflat テョn mテ「na nimicitoare a sorネ嬖i.

VIII

S-a fトツut cト テョn acea dupト-amiazト lトピテ「ndu-ネ冓 flaネ冢eta acasト ネ冓 mトトarul, テョn grajd, dupト cum obiネ冢uia テョn fiecare miercuri, pe Andreas l-a apucat brusc o atare oboseala, テョncテ「t, deネ冓 o fire economト, iar casa lui fiind nu foarte departe, a urcat テョn tramvai. La intrare stトフea domnul Arnold cu umbrela - bトκ孃s ca un paznic - ネ冓 ocupa jumトフate din scarト. Mai mulネ嬖 pasageri se テョnfuriaserト deja pe domnul corpolent care テョmpiedica cu atテ「ta aroganネ崙 urcarea ネ冓 coborテ「rea. Cu toate acestea, Arnold nu era 窶 ネ冲im din ce pricinト 窶 dispus sト-i trateze pe semenii sトナ cu echitate. El, care altminteri ネ嬖nea la pトピtrarea ordinii テョn mijloacele de transport, se rトホvrトフea acum contra propriilor convingeri.
Trecuse deja ceva timp de cテ「nd Andreas nu a mai circulat cu tramvaiul. Nutrea sentimente plトツute faネ崙 de acest mijloc de transport. Doi sau trei pasageri テョi cedau mereu ネ冓 concomitent locul lor. Cテ「rja, costumul militar pe care テョl purta テョn timpul sトパtトノテ「nii de lucru, ネ冓 crucea lui albト se adresau conネ冲iinネ嫺i oamenilor, pテ「nト ネ冓 acelor semeni posomorテ「ネ嬖 care se plimbト prin lume テョntotdeauna profund テョntristaネ嬖 ネ冓 parcト amトビテ「ネ嬖 de cele o mie de nedreptトκ嬖 pe care le au de suferit de pe urma altora cu intenネ嬖a de a le テョngreuna viaネ嫗 tuturor celor care le ies テョn cale. テ始 tramvai Andreas era テョntテ「mpinat invariabil de chipuri binevoitoare.
Cu atテ「t mai mare テョi fu mirarea cテ「nd domnul strトナn nu se clinti nici mトツar cu un centimetru de la locul sトブ, deネ冓 observase cト Andreas din pricina cテ「rjei ネ冓 a bastonului are nevoie de toatト lトκ嬖mea scトビii dacト e sト poatト urca. テ始 spatele lui Andreas lumea se テョmbulzea. Conductorul se afla テョn interiorul vagonului. テ始 tot acest timp Arnold privea テョnainte, de parcト n-ar fi luat seamト la nimic din ce se petrecea テョn jurul sトブ, ネ冓 se gテ「ndea cam テョn felul urmトフor:
窶朸ite unul din invalizii トナa. Un prefトツut. テネalalt picior l-a ascuns cu grijト. Un soldat. Ha, ha! テ司 ネ冲im noi pe トκ冲ia. Inネ冓i de teapa asta nu se dau テョn lトフuri nici din a dezonora uniforma. Mai are ネ冓 medalie! Ce ticトネoネ冓e fトビト niciun Dumnezeu! テピta vine de la adunarea invalizilor pe care am vトホut-o mai-nainte. Dragi tovarトκ冓! Nu se face suficient pentru dテ「nネ冓i. Sunt テョn comitetul de binefaceri al medaliei de argint. Domnul Reschofsky de asemenea. Cum sunt toネ嬖 domnii din cercul meu social. Face fiecare ce poate. Dar ei nu-s mulネ孛miネ嬖. Iatト cテ「t テョs de recunoscトフori! Tテ「rfa de ieri pe care nici bine n-am pus mテ「na テョネ冓 asmute peネ冲ele peste mine. Taman un artist! Cu cテ「t tupeu vine sト mト jigneascト. Curネ嬖le ar fi テョn stare sト-i dea cテ「ネ冲ig de cauzト! ネ亙 tribunalele astea moderne! Mai existト dreptate テョn lumea de azi?窶
Gテ「ndurile unui om scapトビト mai iute ca fulgerul, iar un creier テョn clocot poate zトノisli o テョntreagト revoluネ嬖e テョn treizeci de secunde. Tramvaiul staネ嬖ona deja de un minut. Andreas Pum se hotトビテョ テョn fine sト se strecoare pe lテ「ngト domnul テョmpietrit atテ「t cテ「t s-o putea. A izbutit cu ajutorul unei doamne din spatele sトブ. Acum テョnsト ネ冓 blテ「ndului Andreas i-a sトビit ネ嫗ndトビa. Refuzト sト treacト mai departe テョn vagon. S-a postat lテ「ngト domnul neclintit.
Era pentru テョntテ「ia oarト テョn viaネ崙 cテ「nd lui Andreas テョi displトツea chipul unui domn bine テョmbrトツat. テ司 contempla nasul strテ「mb ネ冓 mustaネ嫗 roネ冓aticト. De mult se テョmpトツase cu gテ「ndul cト celorlalネ嬖 oameni nu le lipseネ冲e un picior. Dar faptul cト acest domn era teafトビ テョl irita pe Andreas. Simネ嫺a cト de-abia acum テョネ冓 dト seama cト el e olog, iar ceilalネ嬖, sトハトフoネ冓.
Lテ「ngト domnul Arnold se afla o doamnト mトビicicト. Aceasta purta peste jacheネ嬖cト o micト pelerinト, iar mテ「inile le ネ嬖nea テョncruciネ兮te deasupra pieptului. Avea un chip lunguieネ ネ冓 galben, un pince-nez peste un nトピuc mititel cu nトビi uscate. Arトフa ca o trestie ofilitト.
Deodatト domnul Arnold i-a spus femeii:
- Invalizii トκ冲ia sunt niネ冲e simulanネ嬖 primejdioネ冓. Numai ce vin de la テョntrunirea lor. Sunt cu toネ嬖i bineテョnネ嫺les niネ冲e bolネ册vici. Un vorbitor le spunea ce sト facト. Orbii nu-s orbi, schilozii nu-s chiar schilozii. Toネ嬖 niネ冲e potlogari.
Doamna subネ嬖ricト a dat din cap ネ冓 a テョncercat sト zテ「mbeascト. Era ca ネ冓 cum cineva テョi stoarcea chinuitor faネ嫗 ca pe o lトノテ「ie.
- Nici ネ冩ntorogii nu-s ネ冩ntorogi! continuト domnul Arnold. Uite ce simplu fac 窶 ネ冓 Arnold ネ冓-a ridicat un picior cu intenネ嬖a de a demonstra テョn ce fel poネ嬖 sト-ネ嬖 ascunzi jumトフate din picior.
Andreas strigト brusc:
- Tu grトピanule, da, tu!
Nu テョnネ嫺legea ce l-a fトツut sト strige. Cトツi テョn viaネ嫗 lui nu mai ネ嬖pase atテ「t de tare, ネ冓 cu cinci minute mai devreme nu ネ冓-ar fi putut テョnchipui cト se poate stropネ冓 テョntr-un asemenea hal la un domn necunoscut. O urト inexplicabilト テョネ冓 fトツea mendrele cu domnul Andreas. Poate cト a adトピtat テョndelung テョn el, テョnvトネuitト de modestie ネ冓 respect.
Domnul Arnold ネ冓-a テョnトネネ嫗t mテ「na:
- Potlogarule, simulantule, bolネ册vicule care eネ冲i tu! a aruncat Arnold ネ冓 cテ「ネ嬖va pasageri au dat buzna din vagon pe platformト sト vadト ce se petrece.
Din nefericire, tramvaiul era ticsit cu mici burghezi ネ冓 femei, oameni テョnfricoネ兮ネ嬖 ネ冓 oprimaネ嬖 de evenimentele revoluネ嬖ei ネ冓 care テョncト duceau o luptト amarnicト contra prezentului; priveau テョn urmト la trecutul strトネucitor al patriei lor テョncleネ冲テ「ndu-ネ冓 dinネ嬖i ネ冓 テョnghiネ嬖nd lacrimi ネ冓 pentru ei cuvテ「ntul bolネ册vic nu テョnsemna altceva decテ「t hoネ ネ冓 ucigaネ. Auzind strigトフul 窶枌olネ册vicule窶 au avut impresia cト un membru al familiei lor テョi cheamト テョn ajutor:
- Simulantule, bolネ册vicule, rusnacule, spionule! strigau toate vocile テョn devトネmトκ册alト.
Iar un domn stimabil rトノas la locul sトブ テョn interiorul vagonului ネ冓 テョmbrトツat テョntr-un palton de iarnト de o curトκ嫺nie distinsト ネ冓 o vechime strトネucitト a cテ「rtit:
- Tre’ sト fie vreun evreu!
Andreas ネ冓-a ridicat bastonul pe de o parte cu intenネ嬖a de a se apトビa テョn eventualitatea unui atac, iar pe de altト parte cu intenネ嬖a de a ataca. S-a ivit conductorul care ネ冓-a テョnchis テョn prealabil buzunarul cu bancnote pentru cト experienネ嫗 テョl テョnvトκ嫗se cト テョn oricare mulネ嬖me se gトピesc ネ冓 cテ「ネ嬖va hoネ嬖 ネ冓 a dat buzna テョn grupul de pasageri nervoネ冓 de pe platformト. Tramvaiul tocmai strトットフea o stradト lungト, liniネ冲itト, pe care se aflau puネ嬖ne staネ嬖i. Controlorul a テョncercat sト trimitト oamenii テョnapoi テョn vagon. Preネ de o clipト a cumpトハit care din cei doi ar putea avea dreptate ネ冓 i-a venit テョn minte un articol de gazetト unde scria cト simulanネ嬖i sunt niネ冲e tipi unネ冓 cu toate alifiile ネ冓 cト テョntr-o singurト zi poネ嬖 prin cerネ冓t sト aduni cテ「teva mii. テ司 rトノトピese vie テョn memorie indignarea pe care a simネ嬖t-o atunci aflテ「nd de neruネ冓narea cerネ册torilor ネ冓 de cテ「ネ冲igurilor lor consistente pe care le-a pus テョn balanネ崙 cu simbria lui de muritor de foame. テ始 plus, chipul ネ冓 statura domnului care ネ嬖pa i-a adus aminte de un テョnalt magistrat pe care l-a vトホut cテ「ndva テョn treacトフ. Concomitent テョi reveni テョn minte ghinionul unui coleg de al sトブ care テョl tratase grosolan pe un domn din tramvai ネ冓 care dupト aceea ネ冓-a pierdut slujba. Domnul トネa era de asemenea magistrat. Toate acele consideraネ嬖i l-au テョndemnat pe conductor sト-i solicite domnului Andreas Pum legitimaネ嬖a.
テ始 orice altト テョmprejurare, Andreas ネ冓-ar fi arトフat licenネ嫗 cu deosebitト plトツere aネ兮 cum a fost de multe ori obligat s-o facト テョn faネ嫗 poliネ嬖ネ冲ilor pentru a dovedi faptul cト are dreptul sト cテ「nte ネ冓 sト ネ冂hioapete テョn cテ「rje dupト placul inimii. De data asta, テョnsト, Andreas nu a catadicsit. テ始 primul rテ「nd conductorul nu-i un organ al poliネ嬖ei, テョn al doilea rテ「nd se socotea mai presus de un controlor, iar テョn al treilea rテ「nd ar fi trebuit sト cearト mai テョntテ「i legitimaネ嬖a domnului. Pe cテ「nd Andreas ネ冩vトナa, conductorul presupunea cト falsul invalid s-o crede mai ネ冦echer decテ「t el. ネ亙 din aceastト pricinト rトツni:
- Hai odatト!
Niciun conductor n-a mai vorbit pe acest ton cu Andreas. Aネ兮 cト a rトピpuns:
- Eu nu primesc ordine de la dumneata!
- Atunci valea! ordonト angajatul.
- ネ亙 dacト nu vreau? retorcト Andreas.
- Jos din tramvai! a strigat controlorul ネ冓 nasul i s-a テョnvineネ嬖t. Tot atunci a suflat de douト ori テョn fluier, iar vatmanul opri tramvaiul cu o smuciturト.
- Nu mト dau jos! a spus rトピpicat Andreas.
Conductorul テョl apucト pe Andreas de braネ. Domnul Arnold s-a テョntins pentru a apuca cel de-al doilea braネ al potrivnicului sトブ. Andreas a テョnceput sト loveascト orbeネ冲e cu bastonul. Nu mai vedea nimic. Flトツトビi roネ冓i i se テョnvテ「rteau テョn dosul ochilor. Lovi urechea domnului Arnold ネ冓 chipiul angajatului. Femeile au fugit テョn interiorul tramvaiului. Pe stradト au テョnceput sト se adune oameni. Din mijlocul lor s-a ivit ca prin magie un poliネ嬖st. Cu braネ嫺le sale a テョmpトビネ嬖t mulネ嬖mea テョn douト aidoma unui テョnotトフor. A ajuns la platformト ネ冓 a ordonat:
- Coborテ「ネ嬖!
Odatト ce l-a vトホut pe omul legii cu care se simネ嫺a テョnrudit graネ嬖e licenネ嫺i, concepネ嬖ei ネ冓 medaliei sale Andreas s-a liniネ冲it テョncetul cu テョncetul. テ始credinネ嫗t fiind cト se aflト テョn sfテ「rネ冓t sub pavトホa dreptトκ嬖i i-a zis vardistului:
- Spuneネ嬖-i mai テョntテ「i lui sト coboare! ネ冓 a arトフat テョnspre domnul Arnold. Aceste cuvinte l-au costat pe Andreas toatト simpatia de care ar fi fost テョn stare poliネ嬖stul. ネ亙 asta deoarece bトビbatului care se bucura de cea mai mare autoritatea pe stradト nu テョi place sト asculte de oamenii inferiori 窶 ネ冓 pentru el toネ嬖 oamenii sunt inferiori 窶 nici dacト aceネ冲ia ar avea de o mie de ori dreptate. Poliネ嬖stul vociferト:
- Nu-mi ordoni tu mie! テ始 numele legii! Coborテ「ネ嬖!
テ始 timp ce miliネ嬖anul spunea 窶榲ョn numele legii窶 tuturor participanネ嬖lor ネ冓 curioネ冓lor le-a trecut un fior pe ネ冓ra spinトビii. Andreas avu viziunea unui crucifix テョncadrat de douト lumテ「nトビi aprinse ネ冓 a unui chip de judecトフor palid cu baretト. Descinse pe datト テョn stradト.
- Legitimaネ嬖a, pronunネ崙 poliネ嬖stul.
Andreas テョネ冓 arトフト licenネ嫗. La care vardistul テョl luト la テョntrebトビi pe conductor. Aparent acesta nu ネ冲ia care este motivul tトノbトネトブlui. N-a suflat o vorbト despre cum a izbucnit totul. Pentru el incidentul a devenit interesant de abia テョn clipa テョn care Andreas a refuzat sト dea curs cererii sale pe deplin justificate.
- ネtiu ce scrie テョn regulament! Astfel ネ冓-a テョncheiat controlorul relatarea.
テ始 acea clipト, domnul Arnold a strigat de sus:
- E un bolネ册vic, l-am auzit cum instigト la テョntrunirea veteranilor.
- Mincinosule! a ネ嬖pat Andreas ridicテ「ndu-ネ冓 din nou bastonul. Poliネ嬖stul テョnsト l-a apucat de gテ「t. テ始nebunit de urト ネ冓 durere Andreas l-a lovit. Dintre cei de faネ崙 doi au reuネ冓t sト-i smulgト bastonul, iar el s-a prトッuネ冓t.
Vardistul l-a pus iarトκ冓 pe picioare smucindu-l, apoi ネ冓-a aranjat uniforma, a vテ「rテ「t licenネ嫗 テョn carneネ嫺lul sトブ, pe acesta, テョn buzunar ネ冓 ネ冓-a vトホut de drum.
Tramvaiul ネ冓-a reluat cursa, iar mulネ嬖mea s-a dispersat.
Andreas a ネ冩nticトナt pテ「nト acasト. 窶 Mテ「nia nu s-a dezlipit de el. Se ruネ冓na. Era dureros de dezamトトit. Tocmai lui sト i se テョntテ「mple aネ兮 ceva! Lui Andreas Pum cel medaliat de guvern! Poseda o licenネ崙, a pierdut un picior ネ冓 a cトパトフat o distincネ嬖e. El e un luptトフor, un soldat!
Apoi ネ冓-a adus aminte cト nu mai avea licenネ嫗. Brusc s-a simネ嬖t テョn viaネ崙, dar fトビト permisiunea de a trトナ. Un nimeni, asta era! Ca ネ冓 cum ar fi fost azvテ「rlit テョn ocean, sufletul sトブ va face miネ冂トビile deznトヅトニduite ale unui テョnecat oriネ冓cテ「nd va ieネ冓 テョn oraネ cu flaネ冢eta.
Ajuns acasト i-a povestit totul nevestei. Pe drum, テョn inima sa rトプトκ冓tト s-a テョnfiripat sunetul firav al speranネ嫺i テョn isteネ嬖mea, bunトフatea ネ冓 dragostea soネ嬖ei. Dar テョn vreme ce povestea, テョn jurul sトブ s-a fトツut rece ネ冓 tot mai rece. Ea nu scotea o vorbト. Adトピta テョn faネ嫗 lui cu mテ「inile proptite テョn ネ冩ldurile late, c-o legトフurト de chei atテ「rnテ「nd de cel stテ「ng asemeni unei arme, ネ冓 cu bucトκ嬖 de aluat lipite de mテ「ini. N-a privit-o テョn ochi, テョi era imposibil sト-ネ冓 imagineze ce impresie au lトピat cuvintele lui asupra ei. テ縞冓 テョnchipuia cト ea テョl priveネ冲e de sus niネ嫺l dispreネ孛itoare.
Aruncテ「nd テョn direcネ嬖a ei o privire sfioasト ネ冓 pieziネ卞 se asemトハa cu un cテ「ine ce aネ冲eaptト bトフaie. Pe urmト, テョnsト, trトピトフurile i s-au schimbat ネ冓 asta fiindcト i s-a fトツut teamト. Deodatト a avut impresia cト テョn faネ嫗 lui se gトピeネ冲e o femeie strトナnト, totalmente necunoscutト ネ冓 テョnfiorトフoare. Pentru prima datト, Andreas descoperea cト un chip omenesc poate arトフa cu totul altfel dacト テョl priveネ冲i de jos テョn sus. A zトビit mai テョntテ「i bトビbia dublト a femeii sale ネ冓 imediat dupト aceea, de parcト i s-ar fi ネ冲ers de pe chip gura ネ冓 buzele, nトビile ei late care se umflau ネ冓 se fleネ冂トナau alternativ ネ冓 din care sufla o palト greネ孃asト ネ冓 caldト ce amintea テョn mod straniu de miasmele cトビnii de vテ「nat. Din lトブntrul femeii pトビeau sト icneascト niネ冲e mugete uネ冩are asemトハトフoare rトトetului voluptos ネ冓 テョntトビテ「tat care ia naネ冲ere テョn grumazul テョnfometat al sトネbトフiciunii la vederea prトホii.
Andreas era テョngrozit de nevastト.
S-a テョntrerupt テョn miezul relatトビii. Katharina a fトツut un pas テョn lトフuri, iar el simネ嫺a cト se chirceネ冲e, cト se face mic, din ce テョn ce mai mic, ネ冓 ネ冓-a vトホut nevasta テョnトネネ崚「ndu-se dinaintea lui asemeni unui turn uriaネ de bisericト pe care mai mult テョl ghiceネ冲i, decテ「t テョl vezi atunci cテ「nd te afli foarte aproape de el.
Sテ「nii i se ridicau ネ冓 se coborau ネ冓 nトビile テョi pufトナau. Preネ de cテ「teva secunde ea se luptト pentru aer ネ冓 cuvinte potrivite. テ始 sfテ「rネ冓t le-a gトピit!
- ネ椀ntorog mizerabil! a croncトハit ea.
Andreas pトネi. テ始ota テョntr-un ocean vast. Se crampona de scaun ca de un leネ salvator. Din depトビtare, prin pテ「clト, テョn timp ce se scufunda, a mai avut rトトazul sト テョntrezトビeascト chipul micuネ嫺i Anna care intrase テョn camerト curioasト de ce se テョntテ「mplト.
Doamna Katharina pトビea cト a uitat de toate. Nu-ネ冓 vedea soネ孛l, nu-ネ冓 vedea copilul. A uitat de bunト seamト ネ冓 de existenネ嫗 vecinilor. テ縞冓 vテ「nturト mテ「na dreaptト ネ冓 a rトピturnat o vazト cu flori din ghips pictat care se aflase pe mijlocul mesei. Apa s-a scurs, a ネ冩potit ネ冓 s-a cernut テョn picuri melancolici de pe muネ兮maua mesei pe podea.
- N-are decテ「t! se gテ「ndea Katharina. Apa vトビsatト テョi dublase furia.
- Aネ兮-mi trebuie dacト m-am luat cu tine! a strigat ea. Te frトピuieネ冲i de colo-colo ネ冓 trトナeネ冲i din munca mea, da, din munca mea, ネ冓 te pui pe ceartト cu domni pe care nu-i cunoネ冲i ネ冓-ネ嬖 mai pierzi ネ冓 licenネ嫗! Ai cトパiat? Aネ fi putut avea zece bトビbaネ嬖 sトハトフoネ冓, unul pentru fiecare deget, テョn locul unui amトビテ「t care nu aduce nicio protecネ嬖e ネ冓 nicio bucurie ネ冓 care acuma te mai face una peste alta ネ冓 de ruネ冓ne! Or sト te bage la テョnchisoare, numai cu pテ「ine ネ冓 apト, iarト eu o sト fiu obligatト sト-ネ嬖 port numele. Ptiu! Ptiu! Ptiu! ネ亙 doamna Katharina a scuipat de trei ori. O datト a nimerit ネ冓 pantalonii soネ孛lui. Andreas ネ冓-a ネ冲ers saliva nevestii cu mテ「inile tremurテ「nde.
De-abia ulterior Katharina s-a dトビuit treburilor gospodトビeネ冲i. A cトホut テョn genunchi ネ冓 a テョnceput sト frece podeaua cu o cテ「rpト scテ「rネ崚「itoare. テ始 tot acest timp bombトハea: 窶暸nni, ridicト vaza!窶, ネ冓 窶曰ai odatト!窶 ネ冓 窶暸ネ兮-i trebuie!窶 ネ冓 窶曚e mai ネ冩ntorog!窶.
ネ亙-ネ冓 vトビsト mテ「nia frecテ「nd テョntruna duネ冰meaua care de mult se uscase ネ冓 strトネucea gトネbui. テ縞冓 vテ「ra unghiile テョntre interstiネ嬖ile pardoselii adunテ「nd ネ冓 scoネ崚「nd mici cocoloaネ册 de pトノテ「nt. Deネ冓 muncea de zor, gトピea rトトazul sト cugete ネ冓 chiar sト-ネ冓 plテ「ngト de milト. テ始tinsト pe podeaua pe care o muncea cu obidト pregeta tristト la viaネ嫗 ei irositト. Ah, se gテ「ndea la elegantul ネ冓 subネ嬖relul subinspector de poliネ嬖e, Vinzenz Topp, pe care l-a gonit de hatテ「rul unui olog. Of, unde dracu’ i-a stat mintea?
S-a ridicat iute. Iute ネ冓-a dezlegat ネ冩rネ孛l, a azvテ「rlit legトフura de chei pe masト, a pus mテ「na pe un pieptene, s-a dus テョn faネ嫗 unei oglinzi ネ冓 ネ冓-a dres pトビul.
Apoi a trテ「ntit uネ兮 dupト ea, ネ冓 a alergat pe coridor pテ「nト la locuinネ嫗 instalatorului Fassbend de la care subinspectorul テョnchiriase o cトノトビuネ崙 mobilatト.
Noaptea precedentト Vinzenz Topp a fost de serviciu. Tocmai intenネ嬖ona sト se radト. Cu jumトフate de chip sトパunit se テョndreptト spre uネ卞.
- Scuzaネ嬖-mト, scuzaネ嬖-mト, vト rog scuzaネ嬖-mト! a spus Vinzenz Topp pe cテ「nd o aducea-n camerト pe doamna Katharina. Familia Fassband era plecatト la ネ嫗rト pentru douト zile la botezul copilului unui unchi fermier. Vinzenz Topp o テョndemnト pe doamna Katharina sト ia loc ネ冓 テョi ceru permisiune sト-l lase sト se radト. Politeネ嫺a era a doua naturト pentru el, ネ冓 dacト テョl trezeai noaptea tテ「rziu, tot politicos s-ar fi arトフat.
Doamna Katharina a venit sト-i solicite consiliere juridicト. Are テョncredere テョn el ca-ntr-un avocat. Foarte repede ネ冓 cu precizia extremト ce o deosebea de semenele sale de acelaネ冓 sex povesti テョntregul incident.
Vinzenz Topp テョネ冓 muネ冂ト buza inferioarト pentru a-ネ冓 trece creionul stiptic peste bトビbia tトナatト. Apoi テョネ冓 テョmprトκ冲ie pe faネ崙 o pudrト aromatト, dupト care ネ冓-a luat uniforma de pe spトフar ネ冓 se strecurト テョn ea cu o atenネ嬖e care i-au fトツut oasele sト-i trosneascト. De-abia acum era テョn stare sト furnizeze informaネ嬖i.
Ah, nu era テョntテ「ia oarト cテ「nd oamenii - 窶柩aicii窶 cum le spunea el 窶 apelau la dumnealui pentru un sfat sau informaネ嬖i. ネtia cテ「teceva din domeniul sトブ de activitate. Cazul acesta テョi pトビea a fi foarte complicat.
- E vorba de rezistenネ崙 armatト contra organelor statului ネ冓 de ultraj. Soネ孛l dumneavoastrト 窶 Vinzenz Topp spunea mereu 窶朶oネ孛l dumneavoastrト窶, テョntrucテ「t el era un om mai de soi 窶菟oate sト fie fericit dacト scapト numai c-o amendト. Cel mai probabil se va ajunge ネ冓 la judecatト.
Katharina ネ冓-a テョntins braネ嫺le, le-a sprijinit de masト ネ冓 ネ冓-a lトピat capul テョn jos. Dupト cテ「teva clipe i s-au auzit ネ冓 hohotele de plテ「ns. Braネ嫺le ei se lungeau roネ冓i, pline ネ冓 ispititoare.
Vinzenz Topp ネ冓-a aネ册zat o mテ「nト de-a sa テョnmiresmatト pe unul din aceste braネ嫺.
- Consolaネ嬖-vト! a spus el. Apoi s-a dus la uネ卞 ネ冓 pentru orice eventualitate a テョnchis zトプorul.
Katharina テョネ冓 ridicト chipul scトネdat テョn lacrimi. Nici ea nu avea habar dacト plテ「nge de dragul soネ孛lui ei sau al lui Vinzenz Topp. Era atテ「t de simpatic cu bトビbia lui pudratト ネ冓 mirosea atテ「t de frumos a sトパun. Uniforma テョi stトフea ca turnatト. O, unde dracu’ テョi stトフuse mintea?
L-a comparat pe unul cu celトネalt. Nu putea altfel.
- Salvaネ嬖-mト! hohoti ea brusc ネ冓 テョネ冓 テョntinse braネ嫺le. Vinzenz se nトパusti asupra lor.
Iatト cum a izbutit sト o posede pe aceastト femeie dupト care tテ「njise atテ「ta timp pe furiネ. Era o frumoasト potrivire a sorネ嬖i. Nu uitト sト adune o sumedenie de acuzaネ嬖i grele la adresa lui Andreas pe care nu-l mai numea 窶枹oネ孛l dumneavoastrト窶. Nici pe doamna Katharina n-o scuti de cテ「teva reproネ冰ri blテ「nde. Dar le-a spus pe un ton maliネ嬖os, superior ネ冓 tandru pe care Katharina nu-l mai auzise la el pテ「nト atunci. Cテ「nd ea i-a pトビトピit odaia era deja tテ「rziu. Mirosea a sトパunul lui, ネ冓-i purta bucuroasト aroma peste tot. S-ar putea spune cト テョn acea searト a fost pe deplin bucuroasト.

IX

Necazul lui Andreas Pum a mai fericit pe cineva: ネ冓 anume pe domnul Arnold. Furia lui se evaporase. Se strトヅui sト-l uite pe nesuferitul Luigi Bernotat. Mテ「ine se va duce sト-ネ冓 vadト avocatul. ネ亙-a sトビutat nevasta ネ冓 pe cei doi copii テョnfloritori. A テョnceput din nou sト vorbeascト frumos cu menagera. ネ亙 deネ冓 fトパtura, cuvintele ネ冓 gesturile sale erau acoperite de o seriozitate sombrト, cei din jurul sトブ rトピuflau mai lesne. Azvテ「rlea asupra familiei o umbrト prietenoasト.
テ始tre timp, Andreas intrase テョn grajd. Acolo se afla Muli suflテ「nd cトネdurト. Un liliac hiberna テョntre douト bテ「rne ce formau テョn colネ un triunghi. Fテ「nul moale puネ嫺a, iar テョn apropierea uネ冓i テョngheネ嫗se. Vテ「ntul pトフrundea printre ネ崚「ネ崚「ni. Andreas zトビi printr-o despicトフurト cテ「teva stele pe cerul テョmbeznat al iernii. Se juca cu un pai. Apoi a テョmpletit un inel din trei paie ネ冓 l-a pus pe urechea lui Muli. Animalul era blテ「nd ネ冓-i plトツea sト fie dezmierdat. テ縞冓 ridicト テョncet ネ冓 prietenos o copitト din spate ネ冓 pトビea cト face o テョncercare stテ「ngace de a-l mテ「ngテ「ia pe Andreas. Era luminト suficientト pentru a-i vedea ochii; テョn テョntuneric erau mari ネ冓 de chihlimbar verde. Pトビeau apoネ冓 de parcト ar fi podidiネ嬖 de lacrimi ce nu puteau sト le verse de sfialト.
Cu cテ「t se fトツea mai noapte, cu atテ「t era mai frig. Lui Andreas テョi venea sト plテ「ngト, テョnsト テョi era prea ruネ冓ne sト o facト de faネ崙 cu animalul. Piciorul lipsト テョl durea iarトκ冓 dupト mult timp. Desfトツu pilugul ネ冓 pipトナ ciotul. Avea forma unui con teネ冓t. Carnea era テョntretトナatト de ridicトフuri ネ冓 adテ「ncituri. Cテ「nd Andreas テョネ冓 lトピa mテ「na pe ele, durerea slトッea. Dar durerea care-l mトツina dinlトブntru nu-i dトヅea pace.
Noaptea era liniネ冲itト ネ冓 seninト. Cテ「inii hトノトナau. Sunetul uネ冓lor izbite rトホbea pテ「nト la el. Zトパada scテ「rネ崚「ia, nu era nimeni sト o calce, ci doar vテ「ntul care trecea pe deasupra. Afarト lumea pトビea sト se テョndepトビteze. Prin crトパトフurト puteai vedea un petec テョngust de cer. テ始sト era de ajuns pentru a-i pricepe nesfテ「rネ冓tul.
Locuieネ冲e oare Dumnezeu dincolo de stele? Vede el oare necazurile oamenilor ネ冓 nu face nimic? Ce se petrece テョndトビトフul albastrului テョngheネ嫗t? Sト domneascト peste lume un tiran? Sト fie nedreptatea lui tot atテ「t de テョntinsト ca cerurile?
De ce ne pedepseネ冲e pe nepusト masト cu nemulネ孛mirea sa? N-am greネ冓t cu nimic ネ冓 n-am pトツトフuit nici mトツar テョn gテ「nduri. Dimpotrivト: am fost テョntotdeauna cuvioネ冓 ネ冓 devotaネ嬖 Lui cu toate cト nu-L cunoネ冲eam ネ冓 chiar dacト buzele noastre nu-L lトブdau テョn fiecare zi am trトナt totuネ冓 mulネ孛miネ嬖 ネ冓 fトビト sト nutrim テョn piepturi rトホmeriネ嫺 nelegiuite, ca simpli membrii ai ordinii lumeネ冲i pe care El a creat-o. I-am dat vreun motiv sト se rトホbune pe noi? Sト preschimbe lumea テョntreagト テョntr-aネ兮 fel, テョncテ「t tot ce ni s-a pトビut bun sト devinト rトブ? Poate a ネ冲iut de vreun pトツat tトナnuit de care nici noi nu eram conネ冲ienネ嬖? Iar Andreas a テョnceput sト-ネ冓 scormoneascト sトビmanul suflet dupト pトツate ascunse grトッindu-se asemeni unui om care se cautト テョn buzunare dupト ceasul lipsト. Dar n-a gトピit nimic. Sト fie un pトツat cト s-a テョnsurat cu vトヅuva Blumich, o fi vrテ「nd rトパosatul sト se rトホbunト pe el? Ah! Mai trトナesc oare morネ嬖i? A pトツトフuit vreodatト faネ崙 de Muli, faネ崙 de mトトar? N-a fトツut bine atunci cテ「nd Muli s-a oprit cトブtテ「nd ceva pe jos cト l-a lovit uネ冰rel pe spate ca sト se urneascト? Ah, oare lovitura a fost aネ兮 de uネ冩arト? Oare n-a fost mai degrabト una tare, dureroasト, nemiloasト? 窶朞uli, mトトトビuネ冰l meu?窶 a ネ冩ptit Andreas ネ冓 ネ冓-a lipit obrazul de partea pe care o lovise.
Andreas a adormit テョnspre dimineaネ崙. Primele zgomote ale strトホii se puteau deja auzi. Animalul テョncremenise. Lトピト sト-i scape un scurt pufnet ネ冓 udト fテ「nul care テョngheネ崙 pe datト. Urina mirosea greu ネ冓 nトブcitor.
A doua zi, Andreas intrト テョn camerト fトビト sト scoatト un cuvテ「nt. Se servi singur cu unt ネ冓 margarinト din dulap. Micuネ嫗 Anna a venit de la ネ冂oalト. Se lipi de el parcト sト-l テョmpace:
- Cテ「ntト niネ嫺l, l-a rugat ea. Iar Andreas a pus sト cテ「nte cele mai melancolice melodii cu care fusese prevトホut instrumentul de cトフre fabricant: 窶曖トナetul ネ兮de la isvor窶 ネ冓 窶朖orelei窶. ネ亙 cテ「ntecelele テョi aminteau de acea zi fericitト de varト テョn care a pトκ冓t pentru prima oarト テョn curtea acestei case.
O, ネ冓 ce minunatト a fost acea varト, un ネ冓r preネ嬖os de zile fericite, de zile テョnsorite ネ冓 libere, o zi a teilor bトフrテ「ni din curネ嬖le prietenoase. Ferestrele se deschideau la toate etajele ネ冓 fetele テョネ冓 iネ嫺au din bucトフトビie chipurile rotunde, roネ冓i ネ冓 prietenoase asemeni unor lampioane cochete, iar mirosul plトツut al bucatelor テョi テョndestula nasul. Copiii horeau rテ「zテ「nd テョn jurul muzicii, medalia strトネucea テョn Soare, iar uniforma, astトホi mテ「njitト de paie ネ冓 scテ「rnトプie, arトフa odinioarト atテ「t de curatト ネ冓 impunトフoare!
Intrト Katharina. Trebトネuia prin casト cu miネ冂トビi scurte ネ冓 preocupate. Lトピa impresia cト nu-ネ冓 mai vede bトビbatul. Fトビト sト spunト o vorbト, テョi trテ「nti テョn faネ崙 o strachinト din lut. Cunoネ冲ea micul vas cu smalネ孛l crトパat. Uneori cerネ册torii bトフrテ「ni, pisicile pripトκ冓te ネ冓 cテ「inii rトフトツiネ嬖 primeau de mテ「ncare din acel blid. Katharina, テョn schimb, ネ冓-a sorbit supa dintr-o farfurie de porネ嫺lan cu marginile roネ冓i. テ始 plus ネ冓-a pus separat cartofii ネ冓 varza. Dar テョn farfuriuネ嫗 lui Andreas toate erau amestecate, iar din mijlocul maglavaisului se ridica un os impunトフor aidoma bテ「rnei frテ「nte a unui acoperiネ peste rトノトκ冓ネ嫺le unei case.
Ce putea sト facト? Mテ「nca, se fトツea mic ネ冓 din cテ「nd テョn cテ「nd ridica ochii テョnspre Katharina. Chipul acesteia era roネ冰, pトビul, ondulat cu grijト, cu o sumedenie de cテ「rlionネ嬖 care-i ajungeau pテ「nト la ochi, iar pe mijloc purta niネ冲e firiネ冩are de pトビ netezite pe frunte ネ冓 tトナate scurt cu o riglト ascuネ嬖tト care se asemuiau cu franjurile unui ネ兮l. Mirosea ca un coafor a tot felul de mirosuri, de paciuli amestecat cu ulei de pトビ, amestecat cu apト de colonie. Oricine altcineva ar fi remarcat cト doamna ネ冓-a petrecut dimineaネ嫗 テョntr-un salon de frizerie. Andreas テョnsト nu lua seama la nimic.
Era, テョn schimb, preocupat de misterul subitelor schimbトビi petrecute テョmprejurul sトブ. Parcト ar fi fトツut cineva o vrajト. Se trudi sト-ネ冓 aminteascト cテ「t mai exact incidentul din tramvai. テ四 revedea pe domnul care-l atacase. Sau poate a fost viceversa? Dar oare domnul ce a spus? Cト invalizii se prefac? Da’chiar aネ兮 este! Numai de cテ「te ori i-a vトホut Andreas テョnsuネ冓! De ce a presupus cト domnul se referea neapトビat la el? Vorbea doar テョn general! Era dreptul lui sト se enerveze din pricina テョntrunirii トネeia! La urma urmei erau niネ冲e jigodii, niネ冲e rトホvrトフiネ嬖, niネ冲e oameni fトビト niciun Dumnezeu, doreau sト rトピtoarne cテ「rmuirea, テョネ冓 meritau soarta cu vテ「rf ネ冓 テョndesat!
A fost doar o excepネ嬖e cト Andreas Pum a avut ghinionul sト dea peste un conductor neprietenos, peste un poliネ嬖st neテョnネ嫺legトフor. N-au decテ「t sト-l aducト テョn faネ嫗 tribunalului! Acolo are el de gテ「nd sト cearト pedepsirea asprト a subofiネ嫺rilor respectivi. Acolo o sト-ネ冓 povesteascト istoricul vieネ嬖i, rolul jucat テョn rトホboi, iubirea de patrie. O sト-ネ冓 primeascト licenネ嫗 テョnapoi. O sト recテ「ネ冲ige preネ孛irea Katharinei. O sト fie stトパテ「n テョn casa lui. Bトビbatul nevestei sale. Ea se ridicト. ネ椀ldurile ei late, strテ「nse テョntr-un corset, se miネ冂au ca de la sine, iar abundenネ嫗 debordantト a sテ「nilor ei se hテ「ネ崚「na atunci cテ「nd pトκ册a. Andreas テョネ冓 aducea amintea de nopネ嬖le lor de iubire, de apトピarea docilト ネ冓 totodatト musculoasト a coapselor ei ネ冓 テョネ冓 ridicト mテ「na crezテ「nd cト simte iarトκ冓 mトビimea, eflorescenネ嫗 ネ冓 nelimitata moliciune a sテ「nilor.
Ah! Numai sト ajungト la tribunal! Acolo nu テョntテ「lneネ冲i poliネ嬖ネ冲i necultivaネ嬖 ネ冓 controlori neciopliネ嬖. Dreptatea inundト cu luminト sトネile tribunalelor. Oameni テョnネ嫺lepネ嬖, nobili, テョnveネ冦テ「ntaネ嬖 テョn robe, privesc adテ「nc テョnlトブntrul oamenilor ネ冓 cu mテ「ini atente aleg neghina din grテ「u.
Dacト Andreas s-ar fi priceput cテ「tuネ冓 de puネ嬖n la jurisprudenネ崙, ネ冓-ar fi dat seama cト instanネ嫺le de judecatト se ocupau deja de dosarul sトブ. ネ亙 asta deoarece speネ嫗 respectivト fトツea parte din aネ兮-numitele 窶枋azuri expres窶 care テョn vederea decretului lansat de ministrul modernist al justiネ嬖ei erau abordate ネ冓 soluネ嬖onate prompt. Cetトκ嫺anul Andreas Pum intrase deja テョn roネ嬖le imense ale statului ネ冓 fトビト ca el sト ネ冲ie avea sト fie strivit pe-ndelete ネ冓 cu toatト temeinicia.

X

テ始 dimineaネ嫗 urmトフoare, sosi o citaネ嬖e de la tribunal cトフre 窶枦eネ嬖nトフorul de licenネ崙窶 Andreas Pum. テ始scrisul purta o parafト, un vultur emblematic, litografiat, alb pe un fond rotund, roネ冰, ネ冓 cu toate cト adresa fusese scrisト de o mテ「nト zoritト, iar curネ嬖le de judecatト dトヅurト dovadト de grabト mare, misiva tot inspira acea pompト greoaie care caracterizeazト instituネ嬖ile noastre. Era o convocare la camera numトビul 2 care se ocupa de delictele minore. Pentru テョntテ「ia datト Andreas Pum era numit aici 窶榲ョnvinuitul窶, un cuvテ「nt, care atunci cテ「nd este folosit de un organ judiciar sunト aproape ca 窶柧inovatul窶. Pe lテ「ngト asta actul nu conネ嬖nea decテ「t data apropiatト a audierii, o ネ冲ampilト roネ冓e ネ冓 rotundト, care se imprimase cam palid ネ冓 neclar, ネ冓 semnトフura ilizibilト a unui judecトフor care pトビea sト sugereze cト omul dreptトκ嬖i nu dorea deocamdatト sト fie cunoscut.
Andreas parcurse de mai multe ori citarea, テョn nトヅejdea prosteascト ネ冓 nerealistト cト ar putea citi ceva printre rテ「nduri, favorabil sau nu, despre dispoziネ嬖a テョn care se aflト judecトフorul. Cテ「nd asta nu-i reuネ冓, テョncercト sト-ネ冓 imagineze curtea de judecatト, crucifixul, luminile, balustradele, banca acuzaネ嬖lor, apトビトフorul din oficiu, magistratul, grefierul, aprodul, vraful de dosare ネ冓 icoana enormト a crucificatului テョnspre care テョネ冓 ridica deja rugile mute. S-a dus la biserica din cトビトノidト galbenト テョn care nu mai cトネcase de la cununia religioasト. Era pustie, aripa unei ferestre de la etaj era deschisト, iar iarna テョネ冓 alunga suflarea rece テョn Casa Domnului care totuネ冓 mirosea muced, a oameni, a lumテ「nトビi de seu stinse ネ冓 a vトビuialト. Andreas テョネ冓 テョmpreunト mテ「inile, テョngenunchie ネ冓 recitト de trei, patru ori 窶杁atトネ nostru窶 cu acelaネ冓 glas subネ嬖re cu care se ruga bトナat fiind テョnaintea orelor de clasト.
Dupト care se simネ嬖 liniネ冲it, テョnarmat テョmpotriva surprizelor neplトツute, テョn faネ嫗 judecトκ嬖i care va veni odatト cu revトビsatul zorilor. S-a テョntors acasト unde テョn odaie se afla un strトナn. Acesta se ridicト, se テョnclinト uネ冩r, luト loc din nou ネ冓-i spuse lui Andreas:
- Vト aネ冲eptam consoarta. Scuzaネ嬖-mト! Revine テョntr-un sfert de orト. Consoarta dumneavoastrト m-a vizitat dis-de-dimineaネ崙 la birou. Vezi ネ冓 dumneata cテ「t de punctual pot sト fiu! Pe drum ziulica toatト ネ冓 punctual totodatト. E deviza mea.
Andreas テョl privea pe bトビbat duネ冦トハos, cu toate cト nici nu-l cunoネ冲ea ネ冓 nici nu-l テョnネ嫺legea. Fireネ冲e cト era acolo cu cine ネ冲ie ce scop malefic 窶 Andreas o presimネ嫺a. Se speti o vreme sト ghiceascト meseria ネ冓 intenネ嬖ile strトナnului. Dar nu テョi reuネ冓. Atテ「t timp cテ「t strトナnul stトフea jos dトヅea impresia unui om テョnalt, テョnsト cテ「nd se ridica era mic la stat. Avea picioare scurte. Pテ「ntecele lui rotund invoca o anumitト jovialitate, la fel ネ冓 obrazii lui roネ冓i de fetiネ冂anト, mustトツioara lui neagrト ネ冓 inocentト, precum ネ冓 bトビbia netedト, rasト テョngrijit ネ冓 pudratト c-o gropiネ崙 surテ「zトフoare テョn mijloc. La rテ「ndul sトブ, nasul era delicat, mトビunt, de parcト ar fi fost modelat din ghips. テ始sト テョn ochii mici ネ冓 negri ardea o vトパaie rトブtトツioasト. Strトナnul arトフa ca un bトナat dolofan cu statura, gestica, vocea ネ冓 barba unui adult. Rトピpテ「ndea o rトブtate voioasト, o bunト dispoziネ嬖e nemernicト. ネ脇dea ネ冓 nu avea テョnfトκ嬖ネ兮rea cuiva care aネ冲eaptト. Pトビea cト nu se plictiseネ冲e nici mトツar o clipitト. Ochii lui テョnvトパトナaネ嬖 scトパトビau scテ「ntei peste lucrurile din odaie, peste covor, mileu, peste vaza din piatrト albastrト, peste perna brodatト, de parcト ar fi vrut sト le dea foc la toate. ネ脇dea acolo, absorbit pe de-a テョntregul, ネ冓 dトヅea de テョnネ嫺les cト spiritul sトブ vioi e capabil sト gトピeascト fascinante ネ冓 cele mai obiネ冢uite lucruri.
テ始cト テョnmiresmatト, テョncト テョnfトκ冰ratト テョntr-un nor parfumat de veselie, doamna Katharina intrト, iar domnul ネ崚「ネ冢i pe picioare de parcト l-ar fi テョnネ嫺pat ceva:
- Omagiile mele, doamnト! a spus el. Sト trecem la afaceri.Vorba multト, sトビトツia omului. E deviza mea.
Katharina zornトナ cheile. Andreas o privea テョn tトツere pe ea ネ冓 pe bトビbat dintr-un colネ. テ司 urmト de cum aceネ冲ia ieネ冓rト din camerト. Pe frunte テョi curgeau sudori reci, inima テョi bトフea iregulat cu bトフトナ atテ「t de puternice, テョncテ「t ameninネ嫗u sト-i spargト pieptul. Rezemat de uネ兮 deschisト spre curte privea cum soネ嬖a lui a deschis grajdul lui Muli ネ冓 l-a scos de acolo. Vremea era テョnsoritト ネ冓 uscatト, iar micul animal arunca o umbrト neverosimil de mare asupra zトパezii licトビitoare. テ始 ochii lui Andreas lumea se テョntuneca. Cerul strトネuminat deveni cenuネ冓u ネ冓 se fトツea cト vrea sト se lase テョn jos ca o cortinト. Toate lucrurile bトフeau テョn verde-テョnchis de parcト le-ai fi vトホut printr-o sticlト de bere. Totul se desfトκ冰ra テョn acea luminト magicト de vis. Strトナnul a mテ「ngテ「iat asinul. L-a piネ冂at ca ネ冓 cum ar fi vrut sト se convingト cト blana este suficient de groasト. A gテ「dilat urechile animalului care a fost nevoit sト-ネ冓 テョntoarcト capul ネ冓 sト se scuture.
- Vezi dumneata, ce aネ putea eu face cu aネ兮 un animal? a spus strトナnul. Nu vreau sト spun cト n-aネ avea nevoie de el, dar la ce sト-l folosesc? Barem cal sト fi fost, un cトネuネ, a spus el cu gingトκ冓e de parcト ar fi vorbit el テョnsuネ冓 unui mテ「nz.
- Da’ nu ネ嬖-am spus eu cト-i mトトar! a replicat doamna Katharina cu glasu-i ferm ネ冓 ネ嬖pトフor ce nu promitea nimic bun.
- Ba da, cum sト nu, a rトピpuns bトビbatul coborテ「ndu-ネ冓 ochii. Un mトトar, cum sト nu, dar un mトトトビuネ aネ兮 mititel!
- Doar n-aネ嬖 vrea ca mトトarul sト fie cテ「t cトノila! se stropネ冓 coana Katharina.
- Vト ネ嬖neネ嬖 de glume, ha, ha, fireネ冲e cト un mトトar e un mトトar. Dar existト mトトari mai mari ネ冓 mトトari mai mici ネ冓 chiar din aceia mトビunネ嫺i. Eu am vトホut deja cテ「ネ嬖va din aceia mトビunネ嫺i!
- Na c-o spui ネ冓 dumneata! spuse Katharina plinト de triumf. Bトビbatul テョネ冓 テョntinse ネ冩vトナelnic mテ「inile dupト portofel. A scos trei bancnote, nou-nouネ嫺 ネ冓 foネ冢itoare, le-a numトビat de douト ori, le-a vテ「nturat prin aer, ネ冓 le-a mai forfトナt iarトκ冓 un rトピtimp.
Apoi ネ冓-a petrecut un braネ scurt ネ冓 grトピuネ テョn jurul lui Muli, iar animalul a boncトネuit テョn trecere pe lテ「ngト Andreas. Katharina privea prin el de parcト ar fi fトツut parte din cadrul uネ冓i.
Andreas a テョntovトビトκ冓t mトトarul cu ochii pテ「nト la poartト. Bトビbatul s-a mai テョntors o datト ネ冓 a salutat.
- Toate bune, a zis el.
Andreas a ネ冂hiopトフat dupト el. A privit pテ「nト la capトフul strトホii. Uite-l ネ冓 pe bトビbat cu Muli tropテ「ind alトフuri la marginea trotuarului, aproape de bordurト, scumpul animトネuネ, fトパturト micト ネ冓 cトネduroasト. Avea niネ冲e ochi aurii, iar trupul ei sur ascundea o inimト omeneascト.

XI

Ziua テョn care Andreas era menit sト aparト テョn faネ嫗 instanネ嫺i de judecatト rトピトビi ca o zi obiネ冢uitト, ca toate zilele care au precedat-o. Noaptea Andreas a petrecut-o fトビト perne ネ冓 テョmbrトツat pe canapea unde i-a テョncolネ嬖t テョn minte o cuvテ「ntare grozavト al cトビei rezultat nu poate fi niciun altul decテ「t cト v-a primit scuze, iar domnul, poliネ嬖stul ネ冓 conductorul vor fi テョnchiネ冓. Dimineaネ嫗 テョl liniネ冲i pe Andreas. Audierea era fixatト pentru ora zece. E aproape cert cト pe la ceasul douトピprezece Andreas va pトビトピi clトヅirea tribunalului triumfトフor ネ冓 cu licenネ嫗 テョn mテ「nト.
Soarele lumina ceva mai cald, iar テョngheネ孛l fusese strトパuns. Zトパada se topea. Se scurgea de pe acoperiネ冰ri cu o melodie dulce ネ冓 optimistト. テ始tr-adevトビ, chiar ネ冓-o vrabie se puse pe cテ「ntat. Clemenネ嫗 naturii era una ネ冓 aceeaネ冓 cu iertarea lui Dumnezeu.
Andreas nu s-ar fi bizuit pe semne de acest fel dacト ar fi ネ冲iut ceva mai multe despre legile statului. N-avea niciun habar cト roネ嬖le bine unse ale acestei maネ冓nトビii se miネ冂au uneori 窶 ネ冓 mai ales テョn cazurile mトビunte - independente unele de altele, ネ冓 mトツinau, fiecare separat, victima pe care le-a pus-o la テョndemテ「nト hazardul. Din cauzト cト nu doar curネ嬖le, ci ネ冓 autoritトκ嬖le poliネ嬖eneネ冲i au dreptul sト administreze pedepse ネ冓 cine ネ冓-a gトピit de-a face cu ele, tot de ele trebuie sancネ嬖onat. Din punctul de vedere al poliネ嬖ei Andreas se fトツea vinovat de o 窶榲ョncトネcare窶 obiネ冢uitト ネ冓 pe cale de consecinネ崙 nu mai era テョndreptトκ嬖t la o licenネ崙 care i-a fost acordatト prin bunトプoinネ嫗 statului. Prin urmare Andreas trebuia sト fie テョnainte de toate interogat.
Aネ兮dar テョn vreme ce se pregトフea pentru lungul drum spre tribunal, s-a deschis uネ兮 ネ冓 a intrat un agent de poliネ嬖e sト テョl conducト pe Andreas la interogatoriu. テ始 ignoranネ嫗 sa catastrofalト テョn ceea ce priveネ冲e organele justiネ嬖ei, Andreas a confundat poliネ嬖stul cu un trimis de la tribunal ネ冓 a afirmat cト termenul de judecatト a fost fixat pentru ora zece. Agentul a cerut sト vadト chemarea la テョnfトκ嬖ネ兮re, i-a explicat lui Andreas enorma diferenネ崙 cu aerul unui expert, ネ冓-a rトピucit mustaネ嫗 bトネaie ネ冓 テョn cele din urmト a zis:
- Ordinu-i ordin! Asta vrea sト テョnsemne cト el n-are ce face ネ冓 e obligat sト ducト la テョndeplinire ordinul de a-l escorta pe Andreas la poliネ嬖e. L-a sfトフuit sト-ネ冓 arate citaネ嬖a テョn faネ嫗 comisarului.
Andreas Pum se consolト. Presimネ嫺a, ce-i drept, o nouト nenorocire. テ始sト bunul simネ テョi spunea cト statul e responsabil pentru propriile greネ册li ネ冓 cト cetトκ嫺anul nu e テョndrituit sト semnaleze autoritトκ嬖lor propriile lor contradicネ嬖i. Aネ兮 cト se duse. Pe drum, テョi povesti agentului prietenos テョntreaga pトκ嫗nie. Bトビbatul a rテ「s tare ネ冓 din toatト inima, ochii lui albaネ冲rii scトパトビau, iar dinネ嬖i sトナ laネ嬖 ネ冓 albi licトビeau.
- O sト scトパaネ嬖 basma curatト! a susネ嬖nut el. Iar Andreas a mai prins curaj. La poliネ嬖e a fost nevoit sト aネ冲epte. Fie cト funcネ嬖onarul care l-a convocat era absent, fie cト era ocupat cu alte treburi. Ceasul de pe peretele gol al comisariatului arトフa nouト ネ冓 jumトフate. Andreas se apropie de bariera テョn spatele cトビeia un bトビbat テョn uniformト copia nume ネ冓 date de pe cartonaネ册 galbene pe unele roネ冓i ネ冓 a spus:
- Scuzaネ嬖-mト!
Bトビbatul テョn uniformト a continuat sト scrie. Ajunsese la litera K ネ冓 nu voia sト fie deranjat. ネ亙-a テョntors capul de-abia dupト ce-a テョntors la pagina care テョncepea cu L:
Andreas i-a arトフat citaネ嬖a. Cel テョn uniformト a テョntrebat acuma ce mai e de parcト ar mai fi trトナt o groaznicト dezamトトire テョn ceea ce-l priveネ冲e. Andreas a povestit incidentul テョn cele mai mici amトハunte. テ始 テョncトパere aネ冲eptau douト prostituate care au izbucnit テョn rテ「s.
Cel テョn uniformト a テョmpトフurit テョnapoi citarea ネ冓 a zis:
- Aネ冲eptaネ嬖! Apoi s-a reapucat de scris. テ始tr-un tテ「rziu s-a deschis o uネ卞, iar vocea unui bトビbat nevトホut a strigat:
- Andreas Pum!
Andreas a pトκ冓t テョn faネ嫗 unui domn ネ冓 a fトツut o plecトツiune la care cテ「rja i-a alunecat puネ嬖n, aネ兮 cト s-a prins cu mテ「na de biroul テョndトビトフul cトビuia se afla inspectorul.
- Nu, nu! a exclamat acesta.
- Vト rog sト-mi permiteネ嬖, s-a bテ「lbテ「it Andreas, am aici o citaネ嬖e!
- Asta o ネ冲iu, a replicat domnul, rトピpundeネ嬖 numai cテ「nd sunteネ嬖 テョntrebat!
ネ亙 a テョnceput sト citeascト raportul poliネ嬖stului care テョl legitimase pe Andreas. Cテ「nd a ajuns la locul unde era pomenitト legitimaネ嬖a a ridicat niネ嫺l documentul ca sト-l poatト citi ネ冓 Andreas:
- Aネ兮 stau lucrurile? a テョntrebat comisarul.
Era un bトビbat tテ「nトビ cu un guler テョnalt ネ冓 ネ嫺apトハ ネ冓 o faネ崙 minusculト. Bトビbia lui ascuネ嬖tト ameninネ嫗 sト disparト テョnlトブntrul gulerului. Vorbea cu o voce spartト. テ始 tot acest timp テョネ冓 netezea pieptトハトフura cu ambele mテ「ini, iar cu buricile moi ale degetelor テョネ冓 potrivea cトビarea.
- Da, a rトピpuns Andreas, dar nu テョntocmai.
- Atunci cum? a テョntrebat comisarul.
Andreas ネ冓-a povestit pトκ嫗nia a treia oarト. Apoi ネ冓-a scos iute citaネ嬖a ネ冓 i-a arトフat-o ofiネ嫺rului. Acesta s-a uitat la ceas ネ冓 a spus:
- Prea tテ「rziu, de ce n-aネ嬖 spus aネ兮 din capul locului?
- ネ亙 acum ce sト fac? a テョntrebat Andreas.
- テ始tテ「i sト rezolvトノ treaba dumitale aici!
- ネ亙 asta cテ「t o sト dureze?
- Nu te priveネ冲e pe dumneata! a rトツnit comisarul. Nu te priveネ冲e, a repetat el ネ冓 a sトビit テョn picioare. A テョnceput sト se plimbe de colo-colo prin テョncトパere. A lovit cu pumnul テョn birou ネ冓 a strigat:
- Cテ「tト neruネ冓nare!
Andreas a simネ嬖t cum i se urcト sテ「ngele la cap. L-a cuprins o urト nトパrasnicト faネ崙 de funcネ嬖onar ネ冓 s-a zbuciumat テョntr-atテ「t, cト l-a apucat tremuratul. A lovit cu cテ「rja テョn pardosea. Gura i s-a umplut de salivト. A scuipat.
Funcネ嬖onarul ネ冓-a テョncleネ冲at pumnii. Andreas テョl vedea ca de la depトビtare. Comisarul a strigat. Andreas i-a auzit ネ嬖pトフul mult diminuat. Dinaintea ochilor vedea cercuri roネ冓i. ネ亙-a ridicat cテ「rja ネ冓 a lovit テョntr-un abajur. S-a spart clトハネ崙ハind. Doi oameni s-au nトパustit peste Andreas.
- Douトκ冪atru de ore! a zbierat funcネ嬖onarul. Apoi i-a テョnmテ「nat actul lui Andreas Pum unui conネ孃pist, a suspinat: - Licenネ嫗 e retrasト! - ネ冓 a zis - Urmトフorul!
ネ亙 テョn timp ce era condus prin curtea clトヅirii テョnspre arestul pentru delicte minore, Andreas se goli de toate gテ「ndurile. Ca ネ冓 cum i-ar fi deネ册rtat cineva ネ嫺asta. テ始 capul sトブ era un pustiu dureros.

XII

Celulele pトビeau sト fie vテ「rテ「te undeva adテ「nc テョn pトノテ「nt. Andreas se gトピea テョn semiテョntuneric. A rトノas lテ「ngト uネ卞. A auzit ネ崙ツトハitul cheilor. Era ca ネ冓 mort. Soarele s-a stins. Iar zilele s-au pierdut pe veci, テョmprトκ冲iate irevocabil asemeni unor perle mari care s-au rostogolit la depトビtare unele de altele. Viaネ嫗 nu se mai テョntoarce テョndトビトフ. S-a gトフit. N-a mai rトノas nimic. Ochii i s-au stins. Peste toate vトホute ネ冓 jucate odinioarト s-a coborテ「t cortina. テ始 spatele ei pトネeau imaginile lucrurilor, animalelor ネ冓 a oamenilor. Muli, mトトトビuネ冰l, a murit dupト colネ孛l テョn care s-a fトツut nevトホut. L-a cumpトビat arトフarea roネ冂atト ネ冓 bucトネatト a morネ嬖i ネ冓 l-a strangulat cu un braネ scurt ネ冓 grトピuネ. Katharina a murit, Kathi, femeia cu ネ冩lduri late ネ冓 sテ「ni mari. Anna a murit, fetiネ嫗 cu coada subネ嬖re de cal. Funda mare, albト cu aripioarele lungi era un vampir care ネ册dea pe capul copilului. Spitalul, rトホboiul, camarazii, inginerul Lang, Willi, nevasta, caterinca, tramvaiul au fost ネ冲erse cu un burete imens de parcト n-ar fi fost decテ「t un desen fトツut de copii cu creta. テ司 adiau prin memorie doar ca niネ冲e contururi fragile, mistuite. Depozitul de cherestea se ridica din penumbra celulei de parcト l-ar fi zugrトプit pe pテ「nzト un pictor rapid cu tuネ册 frenetice de penel. Iatト-l ネ冓 pe Kastor, cテ「inele flocos, cu ochii verzi-licトビitori ce strトネucesc fosforescent テョn noapte, cu coada sa stufoasト care pare mereu sト sfトヅeascト ca miネ冂トビile din arトフトフor ale unui tatト, pトκ冓tul sトブ vトフuit ca un mers pe covorul nopネ嬖i. Acolo se afla gardul, lトツuit maro ネ冓 mirosind a creozot, sfテ「rネ冓nd テョn partea de sus cu trei rテ「nduri de sテ「rmト cu mici ネ嫺puネ册 ネ冓 colネ嬖 asemeni unei dentiネ嬖i de fier. Luna rトピare dinapoia unui maldトビ de scテ「nduri ネ冓 se caネ崙ビト peste niネ冲e ネ冓pci scoase テョnafarト pentru a se revトビsa peste curte ネ冓 argintuieネ冲e rumeguネ冰l テョntins ca o nea peste pトノテ「nt. Iar Andreas se plimbト de-a lungul gardului, arme ネ冓 chei zトハgトハind, cu cテ「inele ba テョn spate, ba alトフuri, ba テョn faネ崙. Cテ「nd se ostoieネ冲e, se aネ兮zト pe jos, テョネ冓 reazトノト spinarea de gard, iar privirea-i obositト テョi alunecト peste burtト, genunchi ネ冓 bombeul cizmelor.
Cテ「nd aude un sunet, cテ「inele mテ「rテ「ie, iar el se ridicト prudent cramponテ「ndu-se de armト ネ冓 chei, ネ冓 merge pテ「ネ-pテ「ネ, pテ「ネ-pテ「ネ aidoma unui animal pe urma prトホii, iar cizmele nu mai scテ「rネ崚「ie fiindcト nu le テョngトヅuie picioarele. A fost un bun paznic de noapte, Andreas Pum, ネ冓 asta ar fi trebuit sト rトノテ「nト
Dar ネ冓-a pierdut un picior.
ネ亙-a pierdut o bucatト din sine ネ冓 tot trトナeネ冲e.
E posibil sト-ネ嬖 pierzi o bucatト importantト, valoroasト, stringent necesarト a sinelui ネ冓 totuネ冓 sト trトナeネ冲i テョn continuare. Mergi pe douト picioare, apoi pierzi pe drum o jumトフate de la genunchi テョn jos ca pe un briceag, din buzunar, ネ冓 mergi mai departe. Nu te doare, nu se vede sテ「nge, nu era carne, oase, vene. Sト fi fost lemn? O cテ「rjト? O cテ「rjト naturalト? Mai bine plトノトヅitト ca una artificialト, silenネ嬖oasト asemeni cauciucului ネ冓 puternicト asemeni oネ嫺lului?
Puteai sト pトκ册ネ冲i neauzit sau cu cea mai mare larmト. Puteai sト tropトナeネ冲i cu ambele picioare. Puteai sト ネ孃pトナeネ冲i. Puteai sト ネ嬖i un picior テョn mテ「nト. Puteai sト alergi cu amテ「ndouト odatト. Puteai sト faci genoflexiuni simple ネ冓 adテ「nci. Puteai sト faci sport.
Asta ネ冓 multe altele acum nu le mai putem face. Cテ「t timp a trecut de cテ「nd nu mai putem pune liniネ冲it un picior テョnaintea celuilalt? Fiecare dintre paネ冓i noネ冲rii rトピunト ネ冓 hトブieネ冲e. Venim cu zvon ネ冓 plecトノ cu tトノbトネトブ. Suntem permanent テョnconjuraネ嬖 de zarvト. Cテ「rja face gトブri テョn cugetele noastre. Oameni cu douト picioare se テョmbulzesc peste noi.
Cei pe douト picioare sunt duネ冦anii noネ冲ri. Biped e ネ冓 domnul cu nasul strテ「mb de pe platformト. Biped e ネ冓 conductorul clトハネ崙ブ. Biped e ネ冓 poliネ嫗iul mitocan. Biped e ネ冓 comisarul cu bトビbia ascuネ嬖tト. Bipedト e ネ冓 Katharina. Bipedト e ネ冓 arトフarea morネ嬖i cu obrazii roネ冓i care a luat-o pe Muli. Bipezii sunt 窶柝トトテ「nii窶.
Andreas テョnsuネ冓 a devenit un pトトテ「n. A fost arestat. Licenネ嫗 i-a fost retrasト. A devenit, fトビト vinト, pトトテ「n. Cum altfel sト ajungト テョn arest?
テ始 celula asta spaネ嬖oasト se mai aflト ネ冓 alネ嬖i. Nu テョncape テョndoialト cト sunt asasini hoネ嬖 ネ冓 lichele fトビト scrupele ネ冓 Dumnezeu.
Dar mai sunt de asemenea ネ冓 pトトテ「ni cum e ネ冓 Andreas. Nu le poartト picト. E drept el n-a furat, dar l-a pierdut pe Dumnezeu.
Pe Dumnezeu テョl poネ嬖 pierde. Poate S-a desprins de la テョncheietura genunchiului.
- Ce stai テョn picioare? l-a テョntrebat un bトビbat aネ册zat pe o cutie テョntoarsト cu fundu-n sus. E loc destul pentru oameni fini.
Andreas s-a aネ册zat.
- Eネ冲i invalid? l-a テョntrebat bトビbatul.
- Da!
- De ce porネ嬖 tinicheaua aia la piept?
- Nu ネ冲iu.
Peste ei s-a テョntins tトツerea. Din strトデundurile celulei a plutit prin aer glasul rトトuネ冓t al unui beネ嬖v:
- テ枴gトビi ai?
- Da.
Din テョntuneric se materializト o siluetト ネ冓 テョnotト mai aproape despicテ「nd obscuritatea.
Erau trei bトビbaネ嬖. Andreas avea cinci ネ嬖gトビi. S-au pus de acord sト le fumeze テョmpreunト.
- Eネ冲i nou p-aci! a spus bトビbatul cu glasul rトトuネ冓t.
- Dト-ncoa’ tinicheaua! a strigat un altul.
Cel de-al treilea s-a テョndreptat spre Andreas, i-a smuls decoraネ嬖a din piept ネ冓 a dus-o mai aproape de ochi s-o cerceteze.
- Na cト ネ嬖-au dat o cataplasmト sト te oblojeネ冲i! a spus el.
- Care paragraf? a テョntrebat rトトuネ冓tul.
Rトトuネ冓tul era un 窶柬urist窶.
Cineva i-a tトネmトツit spusele:
- Vrea sト ネ冲ie pentru ce-ai de ispトκ冓t!
Andreas a zis:
- Nu ネ冲iu. N-ar trebui sト fiu aici. Azi テョs citat la tribunal! テ縞冓 arトフト citaネ嬖a.
窶曷uristul窶 o citi. ネ亙-a aprins de pantaloni un chibrit pe care-l ネ嬖nea slobod テョn buzunar. Tre’ sト te zoreネ冲i, omule! Cテ「t テョi ceasul?
- E prea tテ「rziu, a spus Andreas.
- Apトナ eネ冲i ca ネ冓-nfundat!
- De ce?
- Fiindcト n-ai fost prezent. Instanネ嫗 nu ネ冲ie nimic de poliネ嬖e ネ冓 poliネ嬖a nu ネ冲ie nimic de instanネ崙. Dacト eネ冲i inculpat ネ冓 nu te prezinネ嬖 la audiere, mテ「ine te vezi condamnat. La urma urmelor ce-ai fトツut?
Andreas a descris incidentul din tramvai.
- Da, a zis rトトuネ冓tul, intrト la ameninネ崙ビi fizice la adresa unui reprezentat al autoritトκ嬖i publice. Fトビト テョndoialト limbaj injurios la adresa funcネ嬖onarilor publici. Poate fi vorba ネ冓 de opunere de rezistenネ崙 la arest. Dacト oficialii spun cト ai dat テョn ei, tribunalul o sト pronunネ嫺: un tip turbat! ネ和se sトパtトノテ「ni! Ar fi trebuit sト te duci!
- Dar m-au adus aicea!
- Atunci nu mai fト cale テョntoarsト! ネ亙 scapi ネ冓 de rトツoare. Pentru mine ネ兮se sトパtトノテ「ni テョs un mizilic! Da’ nu ネ冓 pentru tine! Din ce trトナeネ冲i?
- Am licenネ崙 de flaネ冢etar!
- Vinde-mi mie caterinca!
- Da’ tre’ s-o iau de-acasト!
- O iau eu pentru tine! Unde stai? Dト-mi vreun semn pentru cucoana ta ca sト mト poatト recunoaネ冲e.
- Mai vorbim ネ冓 mテ「ine, a spus Andreas.
- Eネ冲i ditamai tテ「mpitul! a spus rトトuネ冓tul. Ai fトツut totul de-a-ndoaselea. Eu i-aネ fi depus plテ「ngere penalト domnului. Numai sト ネ冲ii cum s-o テョnvテ「rネ嬖. L-aネ fi bトフut ネ冓 pe urmト l-aネ fi denunネ嫗t la poliネ嬖e. Cum arトフa? Nu ネ冲ii cテ「nd dai nasul cu el cト lumea-i micト ネ冓 rotundト.
テ始sト Andreas nu ネ冲ia exact semnalmentele.
Ceilalネ嬖 au adormit. Unul dupト altul au テョnceput sト sforトナe.
Andreas nu s-ar supトビa dacト l-ar テョnchide ネ兮se sトパtトノテ「ni sau chiar mai mult. I-ar plトツea sト fie テョnchis pe viaネ崙.
Aネ兮 ori aネ兮 tot un puネ冂トビiaネ eネ冲i, Andreas Pum! Legile se テョntind asemeni unor capcane pe drumurile pe care pトκ冓m noi, sトビmanii. ネ亙 de-am poseda o licenネ崙, tot ne pテ「ndesc poliネ嬖ネ冲ii de dupト colネ孛ri. Suntem mereu prizonieri, ネ冓 la mila statului, a celor cu douト picioare, a poliネ嬖ei, a domnilor de pe platformele tramvaielor, a femeilor ネ冓 a celor care cumpトビト asini.

XIII

テ始 dimineaネ嫗 urmトフoare, Andreas Pum a primit o ceネ冂uネ崙 cu cafea ネ冓 o bucatト de pテ「ine. ネ亙-a luat la revedere de la cei trei bトビbaネ嬖.
- Vezi ce faci sト nu mai ajungi aici! l-a muネ冲ruluit rトトuネ冓tul.
Cテ「nd Andreas a ieネ冓t テョn stradト, a crezut cト lumea a fost rezugrトプitト ネ冓 renovatト ネ冓 nu se mai simネ嫺a ca acasト; e ca ネ冓 cum ai pトκ冓 ca un strトナn テョntr-o camerト ai cトビor pereネ嬖 au fost vopsiネ嬖 cu altト culoare. Miネ冂トビile oamenilor, vehiculelor ネ冓 a cテ「inilor se fトツeau stranii ネ冓 stupefiante. Ciudaネ嬖 erau mai cu seamト bicicliネ冲ii care テョn agitaネ嬖a unei pieネ嫺 aglomerate se purtau aidoma unor pitulici lucioase printre autobuzele mari, tramvaie, camioane ネ冓 birje cu coviltir negru. Un automobil auros traversト piaネ嫗 duruind, hテ「rテ「ind ネ冓 mugind. Pe laterale scria cu litere roネ冓i ネ嬖pトフoare: 窶曦umaネ嬖 numai Jota窶. Era maネ冓na nebuniei. ネ脇dea テョnトブntru テョmprejmuitト de patru pereネ嬖 auroネ冓 pictaネ嬖 cu roネ冰, iar suflarea sa pufnea molipsitor printre zトッrele. 窶曚e curios cト de-abia acum le-am legat cap la cap窶, se gテ「ndea Andreas. Din maネ冓na asta se テョntinde peste lume sminteala. De mii de ori a trecut pe lテ「ngト mine. Cテ「t de prost am mai fost! Cum sト fie camionul poネ冲ei! Ce-are a face poネ冲a cu ネ嬖gトビile roネ冓i jota! Ce sト se singhiseascト poネ冲a de ce ネ嬖gトビi fumeazト oamenii?
Andreas descoperise o mie de lucruri extraordinare. テ始 vテ「rful unei coloane pentru afiネ册 se aflト o giruetト. テ始fトパtuieネ冲e mici piruete de parcト nu se poate hotトビテョ テョn ce direcネ嬖e s-o ia. Cテ「nd te apropii ネ冓 o priveネ冲i, テョi auzi zトハgトハitul テョncet テョn miezul gトネトトios al pieネ嬖i. Ce cautト o sfテ「rleazト taman テョn vテ「rful unui stテ「lp publicitar? Un semn al nebuniei generale? Ce altceva sト fie? E de datoria unei coloane cu afiネ册 sト arate direcネ嬖a vテ「ntului? Sau sト anunネ嫺 conferinネ嫺, reprezentaネ嬖i teatrale ネ冓 concerte?
Andreas テョネ冓 テョnトネネ崙 ochii deznトヅトニduitor テョnspre cer, テョntrucテ「t dorea sト scape de sminteala pトノテ「ntului. Cトツi cerul e de un albastru limpede, nemuritor, iar culoarea lui e purト ca テョnネ嫺lepciunea lui Dumnezeu, iar norii eterni テョl cutreierト. Astトホi, テョnsト, norii se potopeau テョn feネ嫺 schimonosite; mトκ冲i groteネ冲i se perindau prin vトホduh, iar Dumnezeu se scトネテ「mbトナa テョn fel ネ冓 chip.
Deoarece lumea s-a schimbat, Andreas ネ冓-a propus sト nu se mai singhiseascト de ea ネ冓 sト nu se mai テョntoarcト la テョnchisoare.
テ縞冓 aruncト privirea pe partea stテ「ngト a pieptului. ネ亙-a adus aminte cト nu mai poartト crucea de rトホboi. ネ亙 simネ嬖nd, pare-se, nevoia de a テョnlocui decoraネ嬖a primitト pentru viaネ嫗 lui trecutト cu una nouト care sト-i reflecte renaネ冲erea cumpトハi テョn minte cuvテ「ntul 窶柝トトテ「n窶, un cuvテ「nt sfidトフor, care cトパトフト brusc un nou テョnネ嫺les ネ冓 pe care ネ冓-l acordト sieネ冓 de parcト ar fi fost o distincネ嬖e.
Andreas Pum テョネ冓 conferi titlul de pトトテ「n. Cu multト bucurie s-a テョnネ冓ruit printre cei din frトκ嬖a nelegiuiネ嬖lor. Se pregトフea sト meargト tiptil ネ冓 sト fie cu ochii テョn patru atunci cテ「nd trecea vreun poliネ嬖st. Andreas se furiネ兮 pe strトヅuネ嫺le dosnice ale oraネ冰lui de parcト ar fi fost un asasin cトブtat.
ネ亙 astfel, fトビト sト vrea, nimeri テョn faネ嫗 vechii lui locuinネ嫺. Era de parcト ar fi plecat doar ieri. ネ亙 aネ兮 cum obiネ冢uia mereu sト facト a bトフut de trei ori テョn uネ卞 cu bastonul fiindcト Willi dormea adテ「nc. A auzit cトピcatul somnoros al lui Willi ネ冓 pocnetele oaselor lui puternice care rトピunト mereu atunci cテ「nd Willi テョネ冓 テョntinde braネ嫺le.
- Ia te uitト cine-i din nou aici! a zis Willi. ネ亙 unde ネ嬖-ai lトピat nobilul instrument?
Andreas prinse noi puteri la revederea lui Willi. Avea テョncredere テョn el ca テョntr-un frate. Camera era cufundatト テョn binecunoscuta-i semiobscuritate. Dinspre pereネ嬖 ネ冓 patul soios se revトビsa un miros greu ネ冓 テョnネ嫺pトフor drag ネ冓 familiar. ネ亙 aceeaネ冓 beネ嬖e care-i cuprinde pe oamenii sensibili care dupト o テョndelungatト cトネトフorie prin lume pトκ册sc din nou pe pトノテ「ntul natal テョl テョncerca acum ネ冓 pe Andreas.
Willi a acoperit masa cu o bucatト de carton. Dupト care a scos cテ「rnatul pe care continua sト-l achiziネ嬖oneze de la vechiul sトブ furnizor de pe strトヅuネ嫗 lateralト. テ始tr-o ceネ冂uネ崙 de ceai turnト ネ冢aps.
- Ieri am sトビbトフorit aniversarea lu’ Klara! a explicat el. ネ亙 cu coatele proptite pe masト テョn faネ嫗 lui Andreas Pum, ascultト aceastト poveste ciudatト ネ冓 nemaipomenitト care numai unui idiot ca beteagul トピta i se poate テョntテ「mpla.
- Rトノテ「i aici! a decis Willi cu siguranネ嫗 unui om テョn exerciネ嬖ul puterii care ネ冲ie sト ia prompt o hotトビテ「re. Sト vedem dacト te-or gトピi aici! a zis Willi curios sadea. Dupト care s-a culcat テョnapoi.
Klara a fost ネ冓 ea din cale afarト de uimitト sト audト povestea lui Andreas Pum.
- Deci pテ「n’ la urmト ネ嬖-ai pierdut nevasta, copilul ネ冓 tot tot ce-ai avut. 窶 a zis ea, fiindcト avea o inimト blテ「ndト.
- Cum au venit, aネ兮 s-au dus, a テョntregit Willi. Iar pe urmト a cテ「ntat prima strofト a unui ネ冤agトビ.
- Nu-ネ嬖 fト de lucru cu tribunalele astea idioate! a zis Klara cea cu inima blテ「ndト ネ冓 totuネ冓 niネ嫺l fricoasト. Du-te ネ冓 ispトκ册ネ冲e-ネ嬖 cele ネ兮se sトパtトノテ「ni!
Willi, テョnsト, care nici nu voia sト audト de atare concesiuni i-a dat una peste spate ネ冓 femeia a picat peste masト.
テ始 acea noapte, Andreas dormi somnul surテ「zトフor, pur ネ冓 adテ「nc, al unui copil.
Dimineaネ嫗, テョnsト, au apトビut doi detectivi. Nu l-au gトピit acasト la nevastト ネ冓 ea le-a spus de vechea lui locuinネ崙. A fost ridicat. L-au dus pテ「nト la periferie ネ冓 テョncト o bunト bucatト de drum テョn afara oraネ冰lui.
Penitenciarul, o clトヅire urieネ册ascト cu multe turnuleネ嫺 zimネ嫗te din cトビトノidト roネ冂at-cafenie se gトピea テョn apropierea テョntinselor ogoare.
Asfel se テョnトネネ嫗 テョnchisoarea, stトパテ「nind peste ネ册s, sfテ「ntト ca o bisericト ネ冓 sumbrト ca o fortトビeaネ崙 a legii.
Ultimul lucru din afarト pe care l-a vトホut Andreas a fost o pisicuネ崙. O fi poate a unui paznic. Alerga de-a lungul gardului care separa casa justiネ嬖ei de o potecト ネ冓 purta テョn jurul gテ「tului o zgardト roネ冓e cu un clopoネ嫺l strトネucitor. テ司 aducea aminte de o fetiネ崙.

XIV

Andreas s-a deprins foarte repede cu celula; cu umezeala ei acrト, cu frigul ei pトフrunzトフor ネ冓 cu griul haネ冰rat care ネ嬖nea loc de luminト. Da, a テョnvトκ嫗t sト perceapト diferitele faze ale obscuritトκ嬖i care caracterizau dimineaネ嫗, seara, noaptea ネ冓 orele pテ「cloase ale amurgului. S-a ajustat テョntunecimii nopネ嬖i, ochii テョi sfredeleau nepトフrunderea astfel cト devenea translucidト asemeni sticlei fumurii la ceasul amiezii. Storcea lumina din cele cテ「teva obiecte printre care trトナa pentru a le putea vedea noaptea, iar ele テョi ofereau chiar ネ冓 contururile lor. A テョnvトκ嫗t sト deosebeascト glasurile テョntunecimii ネ冓 cテ「ntecul lucrurilor tトツute a cトビor muネ嫺nie テョncepea sト rezoneze de テョndatト ce ziua zgomotoasト asfinネ嫺a. Reuネ册a sト audト foネ冢etul fトツut de un asel-de-ziduri cトκ崙ビトフor atunci cテ「nd pトビトピea o porネ嬖e netedト de perete ネ冓 nimerea pe o bucatト cu mortarul cトホut care dezgolise cトビトノizile crトパate. Rumorile rarefiate ale metropolei care rトホbトフeau pテ「nト la テョnchisoare le recunoネ冲ea pe fiecare dupト tip, origine ネ冓 filiaネ嬖e. Dupト cea mai infimト variaネ嬖e de sunet distingea natura, forma ネ冓 amplitudinea lucrurilor. ネtia dacト afarト goneネ冲e cupeul ネ冓c al unui particular ori pur ネ冓 simplu o droネ冂ト solidト; ネ冲ia dacト calul are gleznele fine ale unui pur sテ「nge ori copitele late ale unei mテ「rネ孃age. Cunoネ冲ea diferenネ嫗 テョntre trapul sprinten al armトピarului care trage テョndeobネ冲e o trトピuricト uネ冩arト cu cauciucuri silenネ嬖oase ネ冓 cel al bidiviului care-ネ冓 poartト pe spate distinsul cavaler. Discernea pasul tテ「rテ「t al bトフrテ「nului ネ冓 cel hoinar al iubitorului de naturト; tropトナtul sトネtトビeネ al fetei zglobii ネ冓 tropotul determinat al mamei aferate. Urechile sale erau capabile sト distingト テョntre un plimbトビeネ ネ冓 un drumeネ; テョntre o constituネ嬖e fragilト ネ冓 una robustト; pe unul puternic, de unul slab. Cトパトフase miraculosul dar al orbilor. Urechea lui ajunsese sト vadト.
テ始 primele zile de arest se mai strトヅuise テョncト sト vadト peste gratiile ferestrei.
Trトトea banca de lemn sub fereastrト ネ冓 nu se lトピa pテ「nト nu prindea cu ambele mテ「ini marginea de jos a zidトビiei テョn care erau テョnfipte zトッrelele. Dar vai 窶 avea numai un picior 窶 cテ「rja boantト se テョnfipse ネ冓 mai puネ嬖n テョn peretele drept, decテ「t reuネ冓se cu multト trudト piciorul sトブ sトハトフos ネ冓 preネ de cテ「teva secunde atテ「rna cu toatト greutatea agトκ嫗t de vテ「rfurile degetelor sale テョncleネ冲ate spasmodic. De aici trupul sトブ se legトハa テョn aer, iar sufletul sトブ, テョntre nevoia de a vedea o fテ「ネ冓e scurtuネ崙 de lume ネ冓 teama de a cトヅea ネ冓 a-ネ冓 gトピi moartea. Nu mai trase o spaimト atテ「t de mare. Deoarece niciodatト 窶 nici mトツar pe cテ「mpul de bトフトネie 窶 nu a mai simネ嬖t cu atテ「ta forネ崙 cテ「t de preネ嬖oasト este viaネ嫗, rトノトκ冓ネ嫺le astea de viaネ崙 pe care i le rezervase celula. Numai cu viclenie ネ冓 sforネ崙ビi o mie, izbutea sト smulgト o vedere scurtト a lumii de dincolo de geamul murdar dindトビトフul pトフratelor mトビunte ale gratiilor ネ冓 totuネ冓 se テョntorcea テョmprospトフat ネ冓 テョmbogトκ嬖t la cenuネ冓ul veネ冢ic de jos de parcト ar fi gustat toate deliciile pトノテ「ntului. Aceste mici escapade テョnterprinse de ochii sトナ テョl テョmpトツau iar ネ冓 iar cu neテョndurarea carcerii sale; テョi demonstrau cト nici mトツar celula care-l fereca nu se afla テョn afara lumii ネ冓 cト la rテ「ndul ei face parte din viaネ崙. Era, テョn definitiv, un olog ネ冓 nu un stトパテ「n absolut al Pトノテ「ntului cum sunt cei cu douト picioare. Nu tu mers fトビト zgomot, nu tu ネ孃pトナt, nu tu alergat. Dar de ネ冩nticトナt, poate, iar mai tテ「rziu, peste ネ兮se sトパtトノテ「ni, peste ネ兮se sトパtトノテ「ni care au sト treacト repede are sト calce din nou pトノテ「ntul cu un singur picior.
Spera uneori sト revadト pisicuネ嫗 pe care a テョntテ「lnit-o la intrarea-n テョnchisoare. Dar ochii sトナ nu vedeau decテ「t la depトビtare coama pトヅurii テョntunecate de pin ネ冓 o fテ「ネ冓e テョngustト de cer; cテ「teodatト o pasトビe, un nor grトッit, ネ冓 o datト chiar aripile subネ嬖ri ale unui aeroplan pe care-l auzea hテ「rテ「ind mai mereu; ネ冓 asta pentru cト テョn apropiere se afla un aerodrom. El テョnsト テョi ducea dorul pisicuネ嫺i. O zトビise テョn ultima clipト a libertトκ嬖i sale. Noaptea urechea lui sensibilト percepea un clinchet lin ネ冓 amabil. テ縞冓 テョnchipuia cト vine de la clopoネ嫺lul legat de gテ「tul animalului.
Dar テョi pieri din minte curテ「nd. Nu se mai forネ嫗 sト se prindト de perete. Celula devenise cトノinul sトブ. O mie de imagini テョnfloreau din singurトフatea sa. O mie de glasuri o umpleau. Vedea un porc care ネ冓-a テョnネ嫺penit rテ「tul テョn gaura dintre portiネ崙 ネ冓 peretele cocinei ネ冓 nu mai putea ieネ冓. Cunoネ冲ea aceastト scenト. O vトホuse テョn copilトビie la unchiul sトブ care era perceptor ネ冓 avea gospodトビie la ネ嫗rト. A vトホut cuibul unei lebede テョn closet, un papagal legat de lanネ care テョncerca sト-i ciuguleascト degetele; busola ネ冓 dintele de argint pe care tatトネ sトブ le ネ嬖nea la lトハネ嬖ネ冩rul ceasului; naネ冲erea unui fluture din テョnveliネ冰l strトプeziu ネ冓 firav al pupei dintr-o cutie de chibrituri umplutト cu iarbト; anemone presate テョntr-un ierbar; o carte de imnuri cu marginile aurite ネ冓 prima cravatト din mトフase roネ冓e.
Andreas avea multe de fトツut. Toate aceste imagini trebuiau puse テョn ordine. Aidoma unui copil pe fusceii unei scトビi, Andreas cel nou-nトピcut urca sfielnic pe aceste amintiri. テ司 pトビea cト mai are multト vreme de urcat pテ「nト sト ajungト la el. Se descoperea pe sine テョnsuネ冓. テ始chidea ochii ネ冓 se bucura. ネ亙 dacト-i redeschidea asta テョnsemna cト a gトピit ceva nou, o legトフurト, un sunet, o zi, o imagine. Se fトツea cト de-abia テョncepe sト テョnveネ嫺 ネ冓 cト misterele se dezleagト dinaintea lui. Trトナse, deci, patruzeci ネ冓 cinci de ani ca un orb fトビト sト ネ冲ie de el sau de lume.
Lumea trebuie sト fie altfel decテ「t o vトホuse el. O femeie care-l iubea l-a trトヅat テョntr-un moment de necaz. Dacト ar fi cunoscut-o cテ「t de cテ「t, el n-ar fi permis sト se producト aネ兮 ceva. Dar ce ネ冲ia despre ea? Doar ネ冩ldurile, sテ「nii, pielea, chipu-i lトフトビeネ ネ冓 mirosul duhnitor pe care-l expira. テ始 ce crezuse? テ始 Dumnezeu, テョn dreptate, テョn guvern. テ始 rトホboi ネ冓-a pierdut piciorul. A primit o decoraネ嬖e. Nu i-au procurat nici mトツar o protezト. Ani ネ冓 ani a purtat crucea de rトホboi cu mテ「ndrie. Licenネ嫗 care-i テョngトヅuia sト テョnvテ「rtト prin curネ嬖 manivela unui minavet テョi pトビea cogeamita rトピplata. Dar テョntr-o zi lumea s-a dovedit a nu fi aネ兮 simplト pe cテ「t crezuse el テョn simplitatea lui pioasト. Guvernul nu era drept. Nu-i persecuta numai pe jefuitorii asasini, pe hoネ嬖i de buzunare, pe pトトテ「ni. Evident cト se テョntテ「mpla sト decoreze ネ冓 pe jefuitorii asasini de vreme ce pe Andreas cel pios ネ冓 loial guvernului l-au テョnchis la テョnchisoare. ネ亙 Dumnezeu la fel face: se テョnネ兮lト. Mai e Dumnezeu Dumnezeu dacト se テョnネ兮lト?
テ始 fiecare dimineaネ崙 deネ嬖nuネ嬖i penitenciarului ieネ册au la plimbare テョn curte. Incinta avea un pavaj compact cu mici cトビトノizi ネ冓 nu zトビeai nici cel mai mic firicel de praf sau de pトノテ「nt. Un eveniment de senzaネ嬖e era o gトナnト care se ivea des. O sutト cinzeci ネ冓 patru de condamnaネ嬖 se tトネトホuiau unul テョn urma celuilalt, cu capetele aplecate mereu de la dreapta la stテ「nga, ネ冲ergテ「ndu-se de cei patru pereネ嬖. テ始 mijloc umblau gトナna bトネネ嫗tト cafeniu cu alb ネ冓 un gardian care frトノテ「nta テョn mテ「nト o nuia ネ冓 purta la ネ冩ld pistol. Pe mテ「neca stテ「ngト, puネ冂トビiaネ冓i aveau テョnsemnat numトビul lor negru. Coloana テョncepea cu unu ネ冓 se termina cu numトビul o sutト cinzeci ネ冓 patru. Parcurgeau careul curネ嬖i de patru ori ネ冓 ora se termina. Nu vorbeau unul cu altul. Se uitau nostalgici dupト gトナnト. Din cテ「nd テョn cテ「nd cテ「te unul surテ「dea. Cel cu numトビul ネ兮ptezeci ネ冓 trei era Andreas Pum.
O datト a テョntrezトビit テョn curte o bucトκ嬖cト de ziar. テ始 acea clipト paznicul privea テョn direcネ嬖a opusト. Andreas o ridicト ネ冓 o テョndesト テョn mテ「nト. Era foarte curios. Era ca ネ冓 cum ar fi apトビut テョn celulト un om sト stea de vorbト cu el. Poate cト, chiar destul de probabil, acel petic de hテ「rtie conネ嬖ne o poveste haioasト sau stranie. A mototolit-o ネ冓-a strテ「ns-o テョntre douト degete. テ始 acest fel putea sト-ネ冓 ネ嬖nト mテ「inile lipite de cusトフura pantalonilor dupト cum dicta regulamentul. Plimbarea テョi pトビea lungト, ora nesfテ「rネ冓tト, curtea テョnspトナmテ「ntトフor de imensト. テ始 cele din urmト rトピunト fluierul gardianului. Andreas a intrat テョn celulト ネ冓 a aネ冲eptat pテ「nト i s-au obiネ冢uit ochii cu テョntunericul. Apoi a despトフurit hテ「rtia, a tras banca sub fereastrト ネ冓 a luat loc sト citeascト:

窶暸nunネ孛ri
Se anunネ崙 logodnele domniネ冩arei Elsbeth Waldeck, fiica Prof. Leopold Waldeck cu Dr. med. Edwin Aronowsky, domniネ冩arei Hildegard Goldschmidt ネ冓 a Dr. jur. Siegfried Tテシrkel, domniネ冩arei Erna Walter ネ冓 a dlui Willi Reizenbaum. Directorul de bancト Willibald Rowolsky ネ冓 Doamna Martha Maria, nトピcutト Zadik, aduc bucuroネ冓 la cunoネ冲iinネ崙 naネ冲erea unui fiu. Doamna Hedwig Kalischer, nトピcutト Goldenring, anunネ崙 cu mare regret trecerea テョn nefiinネ崙 a soネ孛lui ei Leopold Kalischer, asociat la firma Kテカnig, Schrumm & Kalischer, preネ册dintele consiliului de administraネ嬖e al asociaネ嬖ei producトフorilor din industria chimicト care a decedat dupト o テョndelungト suferinネ崙 la vテ「rsta de 62 de ani. Domnul Johann Kotz anunネ崙 decesul soネ嬖ei sale Helene Kotz. Asesorul ネ冓 directorul de minト Harald Kreuth aduce la cunoネ冲iinネ崙 moartea tatトネui sトブ Sigismund Johann Kreuth. テ始 vテ「rstト de 77 de ani, a テョncetat din viaネ崙 dupト o テョndelungatト suferinネ崙 Dr. med. Max Treitel, membru al comisiei pentru sトハトフate.

Andreas a テョntors pagina ネ冓 a citit:

ネ亙 dacト テョntr-adevトビ aネ兮 stau lucrurile e limpede din ce motiv a lトブdat presa lui Poincare cu atテ「ta asiduitate raportul ca fiind unul profrancez: ca sト-ネ冓 acopere finanネ嫗torii. Daily Mail, citテ「nd surse direct de la Paris, susネ嬖ne ca fiind sigurト...窶

Aici hテ「rtia se テョntrerupea.
Andreas Pum se strトヅui sト-ネ冓 テョnchipuie oamenii despre care aflase atテ「tea lucruri de importanネ崙 crucialト. Domniネ冩ara Elsbeth Waldeck era blondト ネ冓 distinsト, fiicト de profesor ネ冓 logodnicト a unui doctor. Doctorul Siegfried Tテシrkel era cel mai probabil avocat ネ冓 n-ar strica sト facト cunoネ冲iinネ崙 cu el. Poate cト nici nu mai ajungi la テョnchisoare dacト-l ネ冲ii pe avocatul Tテシrkel. Da, aネ兮 trebuie sト stea lucrurile: toネ嬖 cei a cトビor nume figurau pe acea hテ「rtie erau prieteni unul cu altul. Doctorul Aronowsky o trata pe doamna Martha Maria, nトピcutト Zadik, iar asesorul Harald Kreuth テョmprumuta bani de la directorul de bancト Willibald Rowolsky. Acesta, la rテ「ndul lui, era reprezentat la tribunal de avocatul Tテシrkel care i-a fトツut domnului Johann Kotz o vizitト de condoleanネ嫺. Numele sトビeau rテ「ndurile ネ冓 intrau テョn relaネ嬖i reciproce. Membrul comisiei pentru sトハトフate ajungea la directorul de minト, iar acesta la avocat. Numele erau vii ネ冓 cトパトフau chipuri omeneネ冲i. Andreas privea foaia tipトビitト ca pe o camerト テョn care se gトピeau, se plimbau ネ冓 vorbeau toate aceste personaje.
Era miネ冂at de imagine. テ縞冓 テョnchipuia o societate extrem de strトネucitト. テ司 pトビea cト descoperise secretul universului. Era テョncredinネ嫗t cト se aflト テョn acea celulト numai pentru cト nu-i cunoネ冲ea pe aceネ冲i logodiネ嬖, nトピcuネ嬖 ネ冓 morネ嬖. De ce nu stトフea scris la gazetト cト domnul Andreas Pum, deネ嬖nトフor de licenネ崙, dupト ce a suferit o nedreptate ネ冓 nu a fost nici mトツar audiat, a primit o condamnare la テョnchisoare de ネ兮se sトパtトノテ「ni?

XV

Din aceastト pricinト Andreas Pum se simネ嫺a jignit. Andreas テョncerca umilinネ嫗 oamenilor care s-au pregトフit pentru o carierト anume ネ冓 vトヅ cト sunt daネ嬖 la o parte. Era nedrept, era crud, impardonabil ネ冓 criminal cト l-au aruncat la テョnchisoare tocmai pe cineva ca el ネ冓 l-au silit sト devinト pトトテ「n. Cテ「t timp trecuse de cテ「nd Andreas, aproape cu demnitatea unui funcネ嬖onar, dar mai cu seamト cu evlavia unui preot ネ冓 licenネ嫗 テョn buzunar stトフea la un colネ aglomerat de stradト sト cテ「nte imnul naネ嬖onal テョmpingテ「ndu-i テョn aceeaネ冓 mトピurト sト-ネ冓 iubeascト patria ネ冓 sト dea pomeni? Cテ「t timp trecuse de cテ「nd poliネ嬖ネ冲ii テョl interpelau ネ冓 plecau salutテ「nd respectuos, fiindcト erau constrテ「nネ冓 sト recunoascト dreptul lui Andreas Pum de a cテ「nta imnul naネ嬖onal?
Ce se テョntテ「mplase, la urma urmelor? Cum e cu putinネ崙 ca lumea sト se schimbe atテ「t de repede?
Ah! Nu se schimbase deloc. テ始totdeauna a fost aネ兮. Numai norocul face cト nu eネ冲i aruncat la テョnchisoare! Dar destinul nostru e sト le stテ「rnim mテ「nia ネ冓 sト ne poticnim テョn hトκ嬖ネ冰l legilor care prolifereazト arbitrar ネ冓 sトネbatic. Autoritトκ嬖le adastト ca niネ冲e pトナanjeni pテ「ndind din pテ「nza deasト de ordonanネ嫺 ネ冓 e doar o chestiune de timp pテ「nト ne prindem テョn ea. ネ亙 nu-i テョndeajuns cト ne-am pierdut la un moment dat un picior. Suntem nevoiネ嬖 sト ne pierdem ネ冓 viaネ嫗. Guvernul, dupト cum am bトトat de-abia recent de seamト, nu e ceva テョndepトビtat, care stト deasupra noastrト. Are toate slトッiciunile omeneネ冲i ネ冓 nicio legトフurト cu Dumnezeu. Am sesizat mai ales cト nu e o putere compactト. Se テョmparte テョn poliネ嬖e ネ冓 tribunale ネ冓 cine ネ冲ie cテ「te ministere. Un ministrul de rトホboi ネ嬖-o putea decerna o medalie, dar poliネ嬖e tot te テョnchide. Tribunalul poate sト-l someze ネ冓 domnul comisar aネ冓jderea. ネ亙 aネ兮 ajung unii pトトテ「ni ネ冓 anarhiネ冲i fトビト niciun Dumnezeu.
Uneori Andreas テョネ冓 punea テョn gテ「nd cト ar fi necesar sト se lase din nou audiat. ネ亙 テョntr-o zi cテ「nd ネ册ful テョnchisorii inspecta celulele cum fトツea de regulト sトパtトノテ「nal, Andreas i-a istorisit povestea sa. Directorul era un om foarte sever, dar credea cト dトナnuirea unui stat depinde de cantitatea de justiネ嬖e care este aplicatト テョntre graniネ嫺le sale. A luat o declaraネ嬖e de la Andreas Pum ネ冓 i-a promis cト 窶柧a da curs chestiunii窶.
Din acea zi, pieptul lui Andreas a nutrit o nouト, micuネ崙 speranネ崙. Ce-i drept nu mai ネ冲ia テョncotro s-o apuce. Ce-i drept pierduse lucrul cel mai important de care are omul trebuinネ崙 テョn libertate pentru a テョncepe o nouト viaネ崙 cu exuberanネ崙 ネ冓 vigoare テョntru izbテ「ndト: ネ冓 anume credinネ嫗, casa sufletului. Nici mトツar corpul sトブ nu mai avea sトネaネ. De Katharina avea intenネ嬖a sト se despartト. Pesemne cト ea テョnaintase deja actele de divorネ. Sト se テョntoarcト テョnapoi la Willi? Sト se facト cerネ册tor? テ司 vor テョnapoia licenネ嫗? N-ar fi mai bine sト rトノテ「nト de bunトプoie テョn celulト o viaネ崙 テョntreagト?
テ始tr-o zi s-a trezit cu noaptea-n cap. Nu ネ冲ia cテ「t e ceasul, dar oriネ冓cum nu putea fi ネ兮se pentru cト atunci erau sculaネ嬖 deネ嬖nuネ嬖i. Simネ嫺a o mare durere テョn zona テョn care piciorul i-a fost ferトピtruit. Mai mult ca sigur cト vremea se schimbase decisiv. Deodatト a auzit un zgomot テョnfundat de picuri. Evident ploua.
Andreas s-a ridicat. ネ亙-a prins cテ「rja ネ冓 s-a dus sub fereastrト. Acum auzea ploaia desluネ冓t. Dacト fereastra n-ar fi fost テョncastratト atテ「t de adテ「nc テョn zidトビie ploaia ar fi bトフut ネ冓 テョn geam. Cテ「nd ネ冓 cテ「nd un picur rトホleネ nimerea una dintre zトッrele. Un singur lucru ネ冲ia precis: cト ploua.
Deodatト din rトノトκ冓ネ嫺le anilor se テョnトネネ崙 o zi din copilトビie. Se fトツea cト s-a sculat la miezul nopネ嬖i テョmpins de nerトッdare ネ冓 neliniネ冲ire ネ冓 ネ冓-a dat seama cト テョnrトブrirea iernii テョndelungate s-a destrトノat. Aネ兮 cum odinioarト de-abia aネ冲epta sosirea dimineネ嬖i, tot astfel o aネ冲epta ネ冓 acum. Ce テョl zguduise テョntr-atテ「t? Ani ネ冓 ani a trトナt schimbarea orテ「nduitト a anotimpurilor ネ冓 de treizeci de ani venirea primei ploi nu i-a mai stors nicio emoネ嬖e. Trebuia sト scotoceascト テョn trecut dupト copilトビia pierdutト.
ネ亙-a revトホut strトヅuネ嫗 テョngustト din orトκ册lul sトブ natal care anunネ嫗 venirea primトプerii trimiネ崚「nd copiii sト se joace ネ冓 scoネ崚「nd butoaie mari sト colecteze apa de ploaie; cum テョネ冓 curトκ嫗u jgheaburile pentru cト erau テョnfundate ネ冓 cum ploaia se revトビsa テョn ele ネ冓 dispトビea sub pトノテ「nt テョn bolboane nezトトトホuite, impetuoase, テョnspumate, gテ「lgテ「itoare; cum ploaia cu furie distrugトフoare topea, spulbera ネ冓 nimicea resturile murdare de zトパadト de la marginea trotoarului.
Ah, se anunネ嫗 primトプara ネ冓 n-avea s-o vadト! Lumea se schimba ネ冓 el era テョnchis.
テ始 acea clipト la uネ卞 a bトフut gardianul, iar Andreas a strigat 窶柝rezent窶 cu atテ「ta promptitudine, テョncテ「t paznicul prevトホトフor a deschis uネ兮 ネ冓 l-a privit pe Andreas cel テョmbrトツat cu stupoare mefientト.
- Gata sculat? a テョntrebat gardianul.
- Mト doare aネ兮 tare genunchiul! a rトピpuns Andreas.
- Azi nu se iese la plimbare! a zis vardistul ネ冓 a テョnchis uネ兮.
Oh, de ce tocmai azi s-a anulat ieネ冓rea.
Tenebrele se luminau prefトツテ「ndu-se テョncet-テョncet テョn obiネ冢uitul cenuネ冓u. Se fトツea zi. Ploaia se potolea. O pasトビe a テョnceput hodoronc-tronc sト ciripeascト, apoi un stol テョntreg. O liotト de vrトッii se テョmbulzea テョn grトフarul zトッrelelor. テ枴pau ネ冓 bトフeau din aripi.
Andreas se uita la pトピトビi ネ冓 zテ「mbea. Zテ「mbea テョnduioネ兮t asemeni unui bunic care contemplト jocul nepoネ嬖lor. Nu i-a pトピat de vrトッii pテ「nト acum. テ司 pトビea cト trebuie sト le テョntoarcト o favoare. De-ar putea sト le hrトハeascト cu firmituri de pテ「ine.
ネ亙-a pus テョn gテ「nd sト-l roage pe gardian.
Cテ「nd i s-a adus mic-dejunul, i-a cerut gardianului sト mai rトノテ「nト preネ de o clipト.
- Auzi, a spus el, adト-mi o scarト! Vreau sト pun niネ冲e firmituri de pテ「ine la sトビmanele pトピトビele.
Surpriza n-ar fi fost mai mare nici dacト Andreas l-ar fi rugat pe paznic sト-i dea cheile de la celule. Omul lucra テョn aceastト テョnchisoare de douトホeci ネ冓 ネ兮se de ani. ネ亙 din miile de deネ嬖nuネ嬖 care i-au テョncトパut pe mテ「nト niciunul nu a mai dat glas unei dorinネ嬖 atテ「t de smintite. Cu tipica-i suspiciune profesionalト devenitト a doua naturト, gardianul a bトハuit mai テョntテ「i o viclenie a prizonierului. L-a luminat pe Andreas cu lanterna pentru a-i studia chipul.
- Cum ネ嬖-a venit o aネ兮 idee? a spus gardianul.
- Mi-e milト de sトビmanele pトピトビele! a zis Andreas, iar vocea sa era atテ「t de tremurトフoare, テョncテ「t gardianul テョncepu sト creadト cト Andreas a テョnnebunit.
- Lasト glumele! a spus el. Dumnezeu poartト de grija pトピトビelelor. テ枴ne-ネ嬖 pテ「inea preネ嬖oasト pentru tine!
- Chiar crezi? a テョntrebat Andreas. Eネ冲i aネ兮 sigur cト Dumnezeu se va テョngriji de ele?
- Asta nu-i treaba ta, a replicat angajatul. ネ亙 nici a mea. Pentru ce avem legi? Cunosc regulamentul. Introducerea de scトビi テョn celulト e strict interzisト. Dacト ai probleme cu capul trebuie sト te prezinネ嬖 la doctor! Dacト vrei, te テョnscriu pe lista vizitelor medicale. ネ亙 dacト domnul director ネ嬖-o permite o sト poネ嬖 hrトハi chiar ネ冓 pトピトビele. Dar pentru asta trebuie sト テョnaintezi o cerere.
- Vreau sト テョnaintez o cerere! a spus Andreas.
Angajatul i-a テョnsemnat dorinネ嫗 テョn registru. Dupト o orト a adus hテ「rtie, cernealト ネ冓 un pupitru.
- Na acum scrie-ネ嬖 cererea! Directorul spune c-o primeネ冲e.
Andreas a solicitat ajutorul agentului. Acesta a aprins o lumテ「nare ネ冓 ネ冓-a pus ochelarii. Pe urmト a テョnceput sト dicteze:

Cトフre stimabila conducere a テョnchisorii,
Subsemnatul solicit permisiunea de a pune zilnic pテ「ine ネ冓 resturi de mテ「ncare la fereastrト pentru vrトッii ネ冓 alte specii de pトピトビi.
Semnトフura: Andreas Pum, actualmente deネ嬖nut.

Gardianul vテ「rテョ cererea テョn buzunar.
Dupト-amiaza a venit doctorul. Acesta avea cテ「teva dubii テョn ce priveネ冲e sトハトフatea mintalト a lui Andreas Pum. A テョnceput sト stea de vorbト cu prizonierul. Andreas a profitat de ocazie pentru a-i istorisi ネ冓 lui povestea sa.
Doctorul テョl consolト. Directorul, spuse el, va da curs chestiunii. Andreas sト aibト テョncredere.
- テ始sト nu ネ嬖 se va permite sト dai de mテ「ncare la vrトッii! E prea mare bトフaie de cap. Doarト n-o sト-i aducト o scarト テョn celulト!
- Apトナ pentru ce-am mai scris cererea aia?
- Aネ兮 cere regulamentul. Dacト aveネ嬖 vreo dorinネ崙 trebuie sト ne-o テョnaintaネ嬖 テョn scris. Dar asta nu テョnseamnト cト va fi テョndeplinitト! Doctorul zテ「mbi. Era un domn bトフrテ「ior, trupeネ, cu un テョnceput de barbト cenuネ冓e pe obrazi ネ冓 bトビbie dublト. Purta o pereche de ochelari demodaネ嬖 cu ramト aurie.
- Lasト-l pe bunul Dumnezeu sト se ocupe de pトピトビi!
- Vai, domnule doctor! a spus Andreas cu tristeネ嫺. Unii zic: Sト te ajute ネ冓 Dumnezeu! Dar Dumnezeu nu ajutト!
Doctorul zテ「mbi din nou:
- Nu-i sトハトフos s-o faci pe-a filosoful! Nu-ネ嬖 ajung puterile pentru asta. Tre’ sト ai credinネ崙, amice! Medicul テョnネ嫺lesese deja cト are de-a face cu un nebun ネ冓 mai ネ冲ia cト e inofensiv. De altfel, omul mai avea de ispトκ冓t doar trei sトパtトノテ「ni. Aネ兮 cト s-a hotトビテ「t sト-l lase pe Andreas テョn seama lui ネ冓 a gテ「ndurilor sale filosofice. Pe deasupra, astトホi doctorul aネ冲epta vizita unei nepoate. Trebuia s-o ia de la garト ネ冓 sト treacト mai テョntテ「i pe acasト. ネ亙 fiind un filantrop a dat mテ「na cu Andreas.
Mai tテ「rziu, sト fi fost テョnainte de cトヅerea テョntunericului, Andreas a vトホut cum afarト cerul se lumineazト. Prin gemuleネ孛l mic ネ冓 murdar putea sト zトビeascト chiar ネ冓 o fテ「ネ冓e din albastrul licトビitor. Iar vrトッiile lトビmuiau iarトκ冓.
Apoi a perceput duruitul uネ冩r al unei trトピurici ce se putea auzi テョn fiecare zi la aceeaネ冓 orト.
Cu toate cト era doar februarie, presupunea cト mugurii sトネciilor ネ冓 a nucilor se mトビiserト destul de mult. Se gテ「ndea la ele cu aceeaネ冓 gingトκ冓e pe care mai-nainte o テョncercase pentru vrトッii. ネ亙-a promis sト se aventureze テョntr-o plimbare lungト de cum va fi eliberat.
テ始 acea noapte somnul se lトピa aネ冲eptat. Genunchiul テョl durea. Afarト ネ冓 pe coridoarele lungi ale テョnchisorii vテ「ntul bトフea cu turbare.
テ始 ziua urmトフoare a fost o nouト inspecネ嬖e. Directorul a spus cト lucrurile decurg bine. テ始 douト sトパtトノテ「ni ar putea fi lトノurite. Prin urmare, Andreas ar scトパa c-o sトパtトノテ「nト mai devreme. Ar putea テョncepe o nouト anchetト ネ冓 Andreas s-ar putea plテ「nge la tribunal. Nedreptatea va fi sesizatト, iar Andreas va fi achitat. テ始 orice caz, el, directorul, テョi va scrie un certificat excelent. N-a mai scris nimトハui un aネ兮 certificat. Cテ「t despre hrトハirea vrトッiilor, acest lucru nu e posibil aici. La urma urmei, penitenciarul nu-i o asociaネ嬖e de protecネ嬖e a animalelor.
テ始 acea clipト, domnul director a observat cト oala テョn care Andreas テョネ冓 fトツea nevoile nu se afla テョn apropierea ferestrei, ci lテ「ngト bancト, ネ冓 pentru cト domnul director iubea テョn aceeaネ冓 mトピurト ordinea ネ冓 omenia a spus cu severitate:
- Sト nu vト neglijaネ嬖 テョnsト テョndatoririle! ネ亙 a adトブgat テョntocmai ca Willi:
- Trebuie sト pトピtrトノ ordinea! Apoi a ieネ冓t, iar テョn urma lui a zトハgトハit sabia gardianului.

XVI

Zilele treceau una mai frumoasト ca alta. De asta nu-ネ嬖 dトヅeai seama doar テョn curte テョn timpul plimbトビilor regulamentare. De altfel, テョn curte nu prea izbuteai sト-ネ嬖 dai seama. ネ亙 asta deoarece aerul ei era lテ「nced ネ冓, deネ冓 peste pereネ嬖i ei テョnalネ嬖 se boltea cerul, pトビea cト s-a テョntins peste el un tavan nevトホut. Soarele nu pトフrundea niciodatト テョn curte. Din acest motiv cトビトノizile erau mereu umede de parcト asudau. Era ca o maladie a pavajului.
テ始 fiecare zi, vrトッiile veneau cテ「rduri-cテ「rduri prin faネ嫗 geamului de la celulト ca ネ冓 cum ar fi vrut sト-i aminteascト lui Andreas de promisiunea fトツutト. テ四 durea acest lucru. テ縞冓 テョnトネネ嫗 ochii cu tristeネ嫺 ネ冓 privea fトパturile mici ネ冓 gトネトトioase. Le ネ嬖nea alocuネ嬖uni mute, iar inima-i vorbea cu animalele fトビト ca buzele sale sト se miネ冲e. Pトピトビelele mele dragi, timp de zeci de ani v-am fost strトナn ネ冓 mi-eraネ嬖 la fel de indiferente ca balega de cal de pe mijlocul drumului din care vト hrトハeaネ嬖. Ce-i drept v-am auzit cum ciripeaネ嬖, dar mi-ar fi fost totuna dacト zumzトナau bondarii. N-am ネ冲iut cト puteネ嬖 suferi de foame. De-abia dacト aveam habar cト ネ冓 oamenii, semenii mei, suferト de foame. De-abia dacト ネ冲iam ce e durerea, cu toate cト am trトナt rトホboiul ネ冓 am pierdut un picior de la genunchi テョn jos. Poate cト n-am fost cu adevトビat om. Sau poate cト eram bolnav ネ冓 inima-mi era adormitト. Asemenea lucruri se mai テョntテ「mplト. Inima poate dormi multト vreme ネ冓 bate poc poc, dar テョn rest e ca ネ冓 moartト. N-am gテ「ndit cu bietul meu cap. Natura nu m-a blagoslovit c-o inteligenネ崙 ascuネ嬖tト ネ冓 mintea-mi slabト a fost テョnネ册latト de pトビinネ嬖, de ネ冂oalト, de profesori, de domnul sergent major ネ冓 de domnul cトパitan ネ冓 de ziarele pe care mi le-au dat sト le citesc. M-am テョnchinat テョn faネ嫗 legilor ネ崙ビii noastre fiindcト am crezut cト au fost concepute de o raネ嬖une mai mare ca a mea ネ冓 cト テョndeplinesc o dreptate mai mare テョn numele lui Dumnezeu cel care a fトブrit lumea. Ah! A trebuit sト trトナesc peste patruzeci de ani ca sト-mi dau seama ce orb am fost テョn lumina libertトκ嬖i ネ冓 sト テョnvトκ a vedea テョn bezna carcerii! Am vrut sト vト hrトハesc, dar mi s-a interzis. De ce? Pentru cト niciun deネ嬖nut nu ネ冓-a mai exprimat pテ「nト acum aceastト dorinネ崙. Ah! Aceia erau poate mai tineri, mai vioi, mai agili, ネ冓 cテ「nd vト vedeau nu se gテ「ndeau la necazul vostru, ci la libertatea lor, pトピトビile mele, iar eu ネ冲iu de ce vト iubesc. ネ亙 mai ネ冲iu de ce nu vト cunoネ冲eam cテ「nd テョncト mai eram liber. Pentru cト atunci, cu toate cト n-aveam decテ「t un picior, eram prost ネ冓 bトフrテ「n, ネ冓 mト asemトハam cu voi ネ冓 n-aveam habar cト o mie de テョnchisori mト aネ冲eaptト pテ「ndind din toate colネ孛rile ネ崙ビii. Vedeネ嬖! Vreau sト-mi テョmpart pテ「inea cu voi, dar ordinea o interzice. Aネ兮 zic oamenii temniネ嫺i. ネtiネ嬖 voi, pトピトビelelor, ce e aia: ordine?
Noaptea se agトκ嫗 de zi ネ冓 se topea iarトκ冓 テョn cenuネ冓ul victorios al dimineネ嬖i. Andreas conteni sト mai numere zilele. Ani ネ冓 ani テョl separau de viaネ嫗 lui trecutト. Ani ネ冓 ani テョl separau de libertatea apropiatト. ネ亙 cu toatト cト rテ「vnea dupト ea, テョi fトツea bine sト creadト cト nu va mai apuca sト-ネ冓 vadト dorinネ嫗 テョmplinitト. Se scufunda adテ「nc テョn durerea sa ネ冓 se plテ「ngea ca pe un mort iubit. テ縞冓 iubea suferinネ嫺le ca pe niネ冲e duネ冦ani fideli. テ縞冓 ura anii trトナネ嬖 anterior ca pe niネ冲e prieteni テョnネ册lトフori.
テ始tr-o zi a fost eliberat.
Deネ冓 i-a mulネ孛mit umil ネ冓 modest directorului de penitenciar ネ冓 i-a strテ「ns mテ「na cテ「nd acesta i-a oferit-o, Andreas a resimネ嬖t ore テョntregi dupト aceea apトピarea grea a mテ「inii directorului asemeni unei puteri duネ冦トハoase ネ冓 asemeni intenネ嬖ei statului ネ冓 a autoritトκ嬖lor de a nu mai da drumul victimei. Andreas cトパトフase o neテョncredere adテ「ncト faネ崙 de lege ネ冓 reprezentanネ嬖i sトナ ネ冓 テョncepuse deja sト se teamト de noua audiere. Nu-l trataserト nedrept din capul locului? Nu-l vor テョnchide din nou? Se gテ「ndea cト ar fi mai bine sト fugト. Brusca imensitate deplinト a lumii i se deschidea dinainte, vedea America, Australia ネ冓 ネ崙ビmurile strトナne ale Pトノテ「ntului; iar libertatea recテ「ネ冲igatト テョi era テョncト o temniネ崙, vedea ネ嫗ra テョn care trトナa ネ冓 care l-a fトツut テョntr-atテ「t sト sufere ca pe curtea unei テョnchisori unde e lトピat temporar sト se plimbe pentru a se テョntoarce ulterior テョn celulト.
テ始tre timp, テョネ冓 croise drum pテ「nト la garト ネ冓, sfidトフor ca un copilaネ, テョネ冓 procurト un bilet la clasa a doua. ネ脇dea テョntテ「ia oarト pe perne verzi, テョntinzテ「ndu-se テョn voie テョntr-un colネ de la geam ネ冓 sprijinindu-ネ冓 cotul pe pielea moale, umflatト, ネ冓 se bucura cト ocupト un loc care nu-i aparネ嬖ne, cト sトプテ「rネ册ネ冲e o nedreptate ネ冓 cト-ネ冓 arogト un drept care nu i se cuvine. Se rトホvrトフea テョmpotriva legilor nescrise ネ冓 totuネ冓 sfinte ale pトノテ「ntului ネ冓 ale cトナlor ferate, iar privirea sa sfidトフoare le comunica pasagerilor cuminネ嬖 ネ冓 bine テョmbrトツaネ嬖 cト este un rebel. テ四 evitau ネ冓 Andreas se bucura. S-a ridicat pentru cト テョi venise ideea cト trebuie sト profite de toate acomodトビile clasei a doua ネ冓 a pornit pe coridorul vagonului テョn cトブtarea toaletei. Era テョncuiatト. L-a chemat pe conductorul ce moネ崙ナa paネ冢ic テョn compartimentul sトブ ネ冓 i-a ordonat cu vocea unui domn revoltat sト deschidト closetul. Controlorul a strecurat chiar ネ冓 un cuvテ「nt de scuzト.
Andreas a intrat ネ冓 a ネ崚「ネ冢it imediat cu un pas テョnapoi. Din oglinjoara din faネ嫗 uネ冓i テョi テョntorcea privirile un moネ冢eag cu barbト albト, cu chipul smead ネ冓 brトホdat de nenumトビate riduri. Hodorogul トピta テョi amintea de un vrトニitor rトブ din basme care trezea respect ネ冓 teamト ネ冓 a cトビui barbト de bunicuネ era テョnsemnul unei iubiri テョnネ册lトフoare, a unei bunトフトκ嬖 prefトツute ネ冓 a unei onestitトκ嬖 falsificate. Andreas avu impresia cト-ネ冓 aminteネ冲e culoarea ochilor sトナ: nu fuseserト ei albaネ冲rii? Acum scテ「nteiau c-o rトブtate verzuie. Aerul din celulト sト-i fi alterat ネ冓 culoarea ochilor?
De ce taman ochii sト rトノテ「nト cum au fost dacト テョn cテ「teva sトパtトノテ「ni pトビul castaniu a albit cu totul? Cテ「teva sトパtトノテ「ni? Albul sトブ impunトフor nu dovedea テョnsト cト a trトナt ani テョntregi テョn テョnchisoare?
Acum era un moネ冢eag incapabil sト mai ia viaネ嫗 de la capトフ ネ冓 テョn apropierea morネ嬖i. N-avea de ce sト se teamト de ea. Voia sト se テョntoarcト de bunトプoie テョn テョnchisoare ネ冓 sト piarト. Nu mai avea mult de trトナt.
S-a テョntors. Ceilalネ嬖 s-au strテ「ns pentru a-i face loc. Pトビea cト vorbiserト despre el; prea repezitト ネ冓 incredibilト le era tトツerea. Andreas privea pe geam ca cineva care cトネトフoreネ冲e spre moarte ネ冓 テョネ冓 ia rトノas bun de la imaginile pestriネ嫺 ale Pトノテ「ntului. Andreas era un pic trist. Se uita la gardurile hidoase din scテ「nduri ネ冓 la reclamele afiネ兮te cu durerea unei despトビネ嬖ri pe vecie.
ネ亙 cu toate acestea cテ「nd a ieネ冓t din garト テョn sufletul sトブ s-a deネ冲eptat o nouト speranネ崙. Revedea vテ「rtejul vesel al metropolei agitate. Vedea dincolo de traficul maネ冓nilor ネ冓 cailor ネ冓 oamenilor soarele cel nou al primトプerii care vine. Chiar dacト era un schilod cu pトビul alb n-o sト renunネ嫺 la sfidarea sa. Sortit morネ嬖i, rトノテ「nea テョn viaネ崙 pentru a se rトホvrトフi: テョmpotriva lumii ネ冓 autoritトκ嬖lor, テョmpotriva guvernului ネ冓 テョmpotriva lui Dumnezeu.


XVII

Willi nu dormea, deネ冓 era miezul zilei ネ冓 cea mai nimeritト orト pentru un somn adテ「nc. Andreas n-a trebuit sト batト la uネ卞. Willi auzise pトツトハitul cテ「rjei de pe hol. A deschis ネ冓 s-a speriat de pトビul alb.
Dar cu jovialitatea sfruntatト care テョi era proprie ネ冓 pe care Andreas o primi ca pe un ghiont prietenesc ネ冓 binevoitor テョn piept, Willi a scornit o glumト zgomotoasト ネ冓 binefトツトフoare. L-a servit pe Andreas cu cテ「rnaネ嬖 ネ冓 poante. A adus un foarfec mare, i-a pus lui Andreas un prosop テョn jurul gテ「tului ネ冓 cu miネ冂トビile unui bトビbier a テョnceput sト-i tuネ冓neze barba. I-a tuns-o テョn pトフrat conferindu-i demnitate. Andreas s-a privit テョn oglindト ネ冓 テョn faネ嫗 propriului chip a resimネ嬖t o fricト reverenネ嬖oasト.
- Arトκ嬖 ca un director de orfelinat! a spus Willi.
Dupト care a テョnceput sト se テョmbrace. Uimit peste poate, Andreas a zトビit cum ieネ册 la luminト din テョntunericul ネ冓fonierului un costum cu carouri deschise la culoare, o pトネトビie maro tare cu o panglicト latト, striatト de mトフase ネ冓 o cravatト de mトフase, galbenト ca soarele. Nu dupト mult timp, Willi arトフa ca un manechin din ziarele de modト. Mテ「inile sale supradimensionate le-a vテ「rテ「t テョn mトハuネ冓 de piele cafenie a cトビor cusトフurト scテ「rネ崚「ia uネ冩r. Sub braネ ネ嬖nea un baston de bambus subネ嬖re ネ冓 elastic cu o mトツiulie auritト. Pe urmト Willi a zis:
- Rトノas bun! Mト duc テョn control! テ始tre timp ia ネ冓 dormi! Nu-ネ嬖 fト griji! A salutat cu pトネトビia ネ冓 a テョnchis uネ兮. Apoi a plecat 窶榲ョn control窶.
テ始tr-adevトビ, テョn ultimile cinci sトパtトノテ「ni viaネ嫗 lui Willi a luat o mare テョntorsトフurト. Se テョntテ「mplト uneori cト ne apucト cheful de treabト ネ冓 de a cテ「ネ冲iga bani chiar dacト din fire ne place sト trテ「ndトプim. Fie cト sosirea primトプerii ne trezeネ冲e nevoia de a face ceva, fie cト natura noastrト obositト de inactivitate cere o schimbare indiferent de anotimp 窶 テョntr-una din zile hazardul ne scoate din indiferenネ嫗 noastrト, ieネ冓m テョn stradト, ne テョntoarcem テョn lume pentru a ne face de lucru cu simネ孛rile redeネ冲eptate, proaspete ネ冓 odihnite.
Hazardul a fost cel care l-a scuturat pe Willi. Mereu avusese un spirit テョntreprinzトフor. ネ亙 era conネ冲ient de テョnzestrトビile sale. Nu o datト se gテ「ndise sト tragト foloasele din conjunctura acestei epoci. Remarcase cum diferiネ嬖 tineri cu mintea obtuzト ネ冓 doar cu intenネ嬖a de a face parale porneau o afacere oarecare, de pildト vreun comerネ cu chibrituri ori cu sトパunuri, ネ冓 agoniseau o avere. N-avea niciun rost sト se ascundト pe veci de poliネ嬖e pentru vechile lui pトツate. Se pricepea la falsificat paネ兮poarte, ネ冓 de mult nu mai arトフa ca acum patru ani, cテ「nd a dat o spargere テョn Basteistrasse. De altfel, nu mai lipeau fotografii cu el pe coloanele publicitare. N-avea pentru ce sト se teamト. Toate gテ「ndurile astea i-au venit テョntr-o noapte cテ「nd Klara s-a テョntors acasト ネ冓 i-a povestit cト bトフrテ「nul supraveghetor din toaleta bトビbaネ嬖lor de la cafeneaua Excelsior murise. Klara i-a sugerat sfioasト sト preia el postul, doar aネ兮, pentru un scurt timp, cテ「teva sトパtトノテ「ni. Willi a refuzat. Venea primトプara. テ始cepea stagiunea de curse. Aveai ce cテ「ネ冲iga. Un om cu talentele sale nu se テョnchide primトプara de bunトプoie la budト.
Pe nepusト masト l-a fulgerat o idee.
Willi a rトノas plecat pentru trei zile. Mai テョntテ「i a fトツut rost de capital dintr-o prトプトネie テョn care o vトヅuvト tare de urechi vindea boabe de cafea ネ冓 malネ. A fost o nimica toatト. A intrat, s-a テョntins peste tejghea, a fトツut-o pe-a amorezatul, a servit pe deasupra cテ「ネ嬖va clienネ嬖 fトビト ca vトヅuva sト i-o cearト. Pe urmト a ajutat-o sト テョnchidト magazinul, a stins lumina, cu stテ「nga a umblat pe sub fuste, テョn vreme ce cu dreapta a cotrobトナt prin saltare. Apoi s-a abトフut pe la cele mai mari cafenele din oraネ; a vorbit cu managerii ネ冓 cu proprietarii ネ冓 a descoperit peste tot nereguli: toalete erau prost amenajate sau nu erau amenajate deloc, era oripilat de atテ「t de primejdioasa precaritate a igienei ネ冓 fトトトヅuia sト se ocupe personal de problemト. Dimineaネ嫗 urmトフoare a triat テョntre invalizii ネ冓 nepricopsiネ嬖i de pe strトホi ネ冓 i-a ales pe cei mai de テョncredere cu un ochi de expert ネ冓 o severitate de neテョnduplecat. Negトピind テョn acest fel decテ「t puネ嬖ne resurse, nu s-a dat テョnapoi de a face lungul drum pテ「nト la azilul de bトフrテ「ni. Moネ冓i ネ冓 babele care locuiau acolo erau mai de soi. Le-a iscトネit niネ冲e bileネ嫺le, le-a dat un mic acont, a dat o raitト prin parfumerii, a comandat sトパunuri, pile de unghii, pulberi de dinネ嬖, bureネ嬖 ネ冓 perii pentru cafenelele mari ネ冓 odatト ieネ冓t, a descoperit cト fトビト sト vrea a luat cu el cテ「teva sticluネ嫺 de colonie. Pentru a le pune la adトパost le-a dus iute acasト ネ冓 le-a aネ册zat sub formト de piramidト pe raftul de deasupra patului. Apoi a テョnネ冲iinネ嫗t conducerile cafenelelor cト a preluat 窶柞rganizarea tuturor garderobelor ネ冓 a tuturor toaletelor pentru bトビbaネ嬖 ネ冓 femei窶. Trei zile mai tテ「rziu テョncasa primele venituri. Avea oameni テョn toate cafenele. Dacト toaletele le gトピea deja ocupate, punea テョn ordine garderobele. Vizita organele テョn costumul sトブ cadrilat, テョネ冓 agita bastonul, invita poliネ嬖ネ冲ii la un pahar de bere urmat de un rachiu ネ冓 primea cテ「te o concesiune pe fainul nume: Wilhelm Klinckowstrテカm care aparネ嬖nea de fapt unui soldat cトホut pe front ネ冓 ale cトビui acte militare Willi ネ冓 le asigurase. Drept urmare テョl chema domnul Klinckowstrテカm ネ冓 uneori mai adトブga un modest 窶柧on窶 テョnaintea acestui nume oricum graネ嬖os ネ冓 nobil. A テョnchiriat 窶柆n apartament elegant mobilat窶 テョn cel mai distins cartier al oraネ冰lui, a achiziネ嬖onat o maネ冓nト de scris, iar Klara i-a devenit 窶枹ecretarト窶. Venea テョn fiecare zi din vechea locuinネ崙 テョn cea nouト ネ冓 テョnvトκ嫗 テョncet-テョncet sト batト la maネ冓nト. Willi dicta scrisori anodine cu glasul ridicat, iar uneori striga. Pe proprietトビeasト o plトフea punctual ネ冓 cerea curトκ嫺nie extremト conducテ「ndu-se dupト deviza: trebuie sト pトピtrトノ ordinea! Klara a renunネ嫗t la slujbト ネ冓 la meseria ei nocturnト. Willi se dovedise a fi un cavaler atent ネ冓 fidel. テ始 mai aveau de gテ「nd sト se cトピトフoreascト. Willi cumpトビase rochii, pトネトビii de varト, pantofi cu toc din piele aurie ネ冓 ciorapi de mトフase, pijamale ネ冓 sutiene din cea mai finト ネ嫺sトフurト. テ始 fiecare dintre localurile 窶枹ale窶 Willi era bine primit ネ冓 servit cu generozitate. Era foarte folositor. ネtia sト trateze cu poliネ嬖a, sト facト rost la un preネ bun de muzicieni ネ冓 directori de orchestrト. Dupト ce テョntr-o zi テョi テョncolネ嬖se テョn minte ideea sト emigreze テョn America de Sud, a テョnceput sト povesteascト peste tot cト a petrecut cinsprezece ani テョn Brazilia. Descria viaネ嫗 din Brazilia de-a fir a pトビ ネ冓 fトツea un portret atテ「t de minunat al ネ崙ビii cト tテ「njea tot mai mult sト plece テョntr-acolo. I-a テョmpトビtトκ冓t Klarei planul sトブ. De cテ「teva sトパtトノテ「ni era foarte fericitト aネ兮 cト era de acord cu orice. ネ亙-a amintit chiar de o mトフuネ卞 ネ冓 i-a fトツut o vizitト テョmpreunト cu Willi prezentテ「ndu-l ca fiind soネ孛l ei, domnul Klinckowstrテカm. Mトフuネ兮 primi apoi mici subsidii regulate. Afacerile テョnfloreau. Willi a cumpトビat pトパuネ冓 din stofト ネ冓 mトフase pentru toaletele doamnelor. Se vindeau bine. Lumea vedea cum テョn ultima vreme toate femeile, tinere sau mai mature, se テョntorceau de la toaletト cu pトパuネ冓 mari. Erau multe de fトツut. Cテ「nd ネ冓 cテ「nd un moネ冢eag smuls din toropeala bトフrテ「neネ嬖i nu suporta agitata viaネ崙 de noapte ネ冓 murea. Trebuia sト facト rost de un テョnlocuitor. Unii erau escroci. Willi テョi dトヅea pe mテ「na poliネ嬖ei fトビト nicio milト. Ordinea trebuia pトピtratト. Soarta lui Willi se schimbase テョntr-o manierト cu adevトビat miraculoasト. Devenise un domn pricopsit. Acum fura arar doar cテ「t sト-ネ冓 punト la テョncercare abilitトκ嬖le. De cele mai multe ori fトツea fトビト sト pregete cumpトビトフuri 窶枦e cea mai bunト calitate窶. テ司 plトツeau fructele tropicale. Fuma trabucuri de Brazilia. Dintr-o obiネ冢uinネ崙 veche, mai purta テョncト テョn buzunar rozeta de box cu care trecuse prin multe pトκ嫗nii. Era ras cu multト grijト ネ冓 cu timpul prinse gustul costumelor negre, moi, bine croite, de o distincネ嬖e discretト, fトツute pentru el de cei mai scumpi croitori din oraネ. Willi purta uneori ネ冓 monoclu, iar cテ「nd scria, niネ冲e ochelari cu ramト din corn care confereau chipului sトブ expresia de netトトトヅuit a inteligenネ嫺i. Pentru cト ochelarii-i plトツeau, scria adesea prin cafenele chitanネ嫺 ネ冓 scrisori fトビト rost. テ始 cele din urmト, i-a venit ideea sト scrie articole la gazetト. Scrisese 窶榲始tテ「mplトビi din lumea interlopト窶 care purtau ネ冲ampila autenticitトκ嬖i ネ冓 a cunoscトフorului ネ冓 a cトビor neajunsuri stilistice erau corectate テョn redacネ嬖i. Willi mergea テョn vizitト la redactori. Ca un brazilian cu state vechi ネ冓 om umblat nu era musai sト scrie テョntr-un stil impecabil. Asta se テョnネ嫺legea de la sine.
Willi a decis sト-l plaseze pe Andreas la Cafテゥ Halali. Acest local era pe cale sト-ネ冓 renege identitatea sa originarト ネ冓 sト reテョnceapト activitatea pe un nou fundament. テ始ainte fusese restaurantul preferat al bトフrテ「nilor vテ「nトフori ネ冓 a celor care iubesc vテ「nトフoarea. Acum Willi a introdus o trupト. Bトフrテ「nii vテ「nトフori au migrat treptat pe plaiurile veネ冢ice ale vテ「nトフorii. O nouト clientelト, tineri ネ冓 fetiネ冂ane boite, au テョnceput sト facト din el locul lor de テョntrunire. Proprietarul a dトビテ「mat un zid ネ冓 din douト camere liniネ冲ite a fトツut una gトネトトioasト. Willi a venit cu ideea sト ridice pe la jumトフatea peretului o estradト pentru muzicieni. テ始sト avea nevoie de autorizaネ嬖a de construire de la autoritトκ嬖. Autoritトκ嬖? Pentru Willi era o nimica toatト. A primit permisiunea sト construiascト un balcon テョntreg. A fトツut rost ネ冓 de bani pe o dobテ「ndト bunト, primea comisioane de la ambele pトビネ嬖. Pentru garderobト a convins o doamnト テョn vテ「rstト de la toaletele publice care de cinci ani テョネ冓 urma trista profesiune ネ冓 tocmai ajunsese la o vテ「rstト cテ「nd sufletul femeiesc sトビbトフoreネ冲e o primトプarト tテ「rzie ネ冓 are nevoie de o schimbare. Mai lipsea numai un moネ pentru toaletele domnilor. Dupト pトビerea lui Willi, Andreas poseda niネ冲e calitトκ嬖 remarcabile pentru aceastト meserie. Seara, Willi i-a arトフat lui Andreas noul sトブ apartament. L-a pus pe bトフrテ「n sト jure cト nu va mai pomeni niciodatト de trecut. De azi テョnainte テョi va spune domnul Klinckowstrテカm. Andreas era uluit de aceste schimbトビi majore. Zguduit de atテ「ta magnificenネ崙 テョncepuse chiar sト creadト cト Willi era テョntr-adevトビ acel domn Klinckowstrテカm. Drept consecinネ崙 a テョnceput sト-i se adreseze cu acest nume a cトビui strトネucire cトヅea テョn parte ネ冓 pe persoana care-l pronunネ嫗. Klarei テョi zicea: stimabilト doamnト Klinckowstrテカm.
Willi a trecut apoi la o discuネ嬖e de afaceri:
- Unde-i uniforma ta cea nouト?
- Acasト la... ea, spuse Andreas.
- Du-te ネ冓 adu-o! a poruncit Willi. Dar lui Andreas テョi era teamト. Aネ兮 cト Willi s-a hotトビテ「t pe loc sト se ducト cu maネ冓na la coana Katharina.
Uネ兮 a deschis-o subinspectorul Vinzenz Topp. Willi a dedus cト Andreas trebuie sト-i mulネ孛meascト fantelui トピta pentru ghinionul sトブ. S-a prezentat ca fiind domnul Klinckowstrテカm ネ冓 a observat bucuros cト prin trupul costeliv al subofiネ嫺rului trecu un fior ネ冓 cト pieptul sトブ se umflト uネ冩r. La care a cerut hainele lui Andreas ネ冓 窶柮estul proprietトκ嬖lor sale窶. A ieネ冓t la ivealト cト doamna Katharina vテ「nduse de ceva vreme flaネ冢eta. Noua uniformト era テョncト テョn casト. Willi a ameninネ嫗t cト テョi va da テョn judecatト pentru vテ「nzarea caterincii ネ冓-aネ兮 a obネ嬖nut predarea imediatト a uniformei. A fluierat, iar ネ冩ferul cu care convenise acest semn ネ冓-a fトツut apariネ嬖a. Willi i-a テョnmテ「nat costumul, a rostit ameninネ崙フor un 窶枌unト seara窶 ネ冓 a plecat. Subinspectorul era convins cト tocmai a fost vizitat de un om important. Dar uniforma de una singurト nu era de ajuns. Andreas i-a povestit cト nu mai are crucea de rトホboi. Willi a susネ嬖nut cト fトビト decoraネ嬖i nu poネ嬖 sト prestezi servicii la toaletト. テ司 erau cunoscute corespondenネ嫺le secrete dintre latrinele publice ネ冓 patriotism ネ冓 ネ冲ia sト aprecieze efectul decorativ al unui invalid medaliat la toaletト. テ始 dimineaネ嫗 urmトフoare, a achiziネ嬖onat dintr-un magazin de vechituri cinci decoraネ嬖i printre care o stea din aur ornamentatト argintiu cu panglici dungate roネ冰-albastru, alb-roネ冰 ネ冓 carmin. Andreas trebuia sト le coase la piept.
Douト zile mai tテ「rziu a intrat テョn serviciu la toaleta cafenelei Halali.

XVIII

Andreas Pum ネ册dea テョntre pereネ嬖i albi faianネ嫗ネ嬖 ネ冓 oglinzile pテ「nト-n tavan, lテ「ngト un cテ「ntar albastru de persoane. Robinetele picurau la intervale regulate peste cele trei lavabouri din porネ嫺lan, iar acel susur picuit テョntrerupea liniネ冲ea albト, antisepticト creテ「nd impresia cト picトフurile timpului cad テョn bazinul eternitトκ嬖i. Pe o mトピuネ崙 se gトピea un maldトビ de prosoape aplatizate cu fierul de cトネcat ネ冓 mai multe sトパunuri care formau o piramidト artisticト, テョnaltト ネ冓 totuネ冓 sigurト. テ始tr-un dulap de perete cu geamuri puteai vedea flaconaネ册 de parfum, jocuri cu zaruri, titirezi din alamト ネ冓 oネ嫺l, un set de domino portabil ネ冓 mici cトビネ嬖 de joc pentru scamatorii. Pentru toate acareturile, Willi primea un comision ネ冓 Andreas trebuia sト le vテ「ndト. Ca 窶柎oaleta窶 sト fie mai interesantト, cafetierul a fトツut rost de un papagal. Purta numele de Ignatz ネ冓 avea o spinare verde cu irizaネ嬖i violet, o scufト roネ冓aticト ネ冓 un guler テョncreネ嬖t alb. De fiecare datト cテ「nd intra un client, papagalul spunea 窶枌unト ziua窶 ネ冓 窶枌unト seara窶. テ始 rトピtimpurile de rトトaz, テョndeosebi dupト-amiaza, cテ「nd nu venea nimeni, Andreas conversa cu pasトビea inteligentト. Aveau multe sト-ネ冓 mトビturiseascト, Andreas ネ冓 Ignaz. Papagalul se afla テョntr-o colivie cu portiネ嫗 deschisト, dar nu-i trecea niciodatト prin cap sト se aventureze mai departe de dulapul din perete care テョn partea de sus se テョncheia la mijloc cu o coamト triunghiularト.
Papagalul se cocoネ嫗 adesea pe acel fronton, iar ciocul ネ冓-l freca meネ冲eネ冰git cu gheara.
Andreas se gテ「ndea la vremea テョn care テョネ冓 dorise o asemenea pasトビe pentru flaネ冢eta lui. ネ亙 a ajuns la concluzia cト cele mai multe dorinネ嫺 se テョmplinesc tテ「rziu cテ「nd omul a テョmbトフrテ「nit ネ冓 nu-i mai trebuie aproape nimic. Papagalul era foarte テョnzestrat pentru muzicト. Cテ「nd テョn cafenea rトピuna orchestra, テョncepea sト fluiere. Erau unele melodii care テョi plトツeau nespus ネ冓 altele care テョl agitau. Dacト auzea vreuna care-i era antipaticト, テョネ冓 zbテ「rlea penele, scufa de mトフase roネ冓e se umfla, iar el se pornea sト batト atテ「t de sトネbatic din aripi, cト penele colorate テョi zburau, iar piramida de sトパunuri se cutremura uネ冩r. Lucru straniu, se テョntテ「mpla ネ冓 mai ネ冓 la redarea imnului naネ嬖onal ネ冓 a anumitor marネ冰ri rトホboinice. Ignaz era, pare-se, pacifist ネ冓 テョntr-atテ「t de lipsit de patriotism cト ar fi meritat sト fie pedepsit. Andreas se bucura pe ascuns. Pentru cト nici lui nu-i mai plトツeau cテ「ntecele patriotice ネ冓 テョネ冓 aducea aminte cu batjocurト amarト de timpurile cテ「nd ネ冓 el rトピpテ「ndea aceste melodii cu ajutorul flaネ冢etei.
Da, da, Ignaz, suntem rebeli, ネ冓 tu ネ冓 eu. Din pトツate, nu ne ajutト la nimic. Fiindcト eu テョs olog bトフrテ「n, iarト tu o pasトビe neputincioasト ネ冓 n-avem cum schimba lumea. Dacト ar fi sト-ネ嬖 povestesc cテ「t am suferit テョn viaネ崙, prin cテ「te am trecut テョn rトホboi ネ冓 テョnchisoare, cum mi s-au deschis ochii テョn celulト ネ冓 cum m-am hotトビテ「t テョn fine sト devin un pトトテ「n forte ネ冓 activ numai ca sト vトヅ テョn oglinda aia din tren cト am テョmbトフrテ「nit prea tare! Toネ嬖 prietenii mei trトナesc, sunt tineri ネ冓 テョn putere. Pe mine, テョnsト, mト paネ冲e moartea ネ冓 cテ「nd tu baネ嬖 aネ兮 de sトネbatec din aripi テョmi vine a crede cト-i aud foネ冢etul テョn urma mea.
Papagalul テョl privea pe Andreas テョmpトツat, visトフor ネ冓 pe deplin liniネ冲it. テ始cepea sト fluiere ca ネ冓 cum ar fi voit sト-l veseleascト pe vテ「rstnic. ネuiera dupト bunul plac, dupト propriile legi tonale de parcト ar fi テョnvトネmトκ冓t tonalitトκ嬖le de pe scalト ネ冓 repeta mai cu seamト sunetele テョnalte cu repeziciune ネ冓 fトビト pauze. Pe urmト ネ嬖pテ「nd uネ冩r sトビea pe umトビul lui Andreas ネ冓 cerea zahトビ pe care Andreas テョl mトビunネ嬖se pentru el テョn mici fトビテ「me.
Lui Andreas テョi mergea pe dos. Arトフa ca un septuagenar. Barba lui albト mai-mai sト ajungト panglicile pestriネ嫺 de pe piept care-i dトヅeau テョnfトκ嬖ネ兮rea unui vechi condotier. Din urechi テョi creネ冲eau smocuri de muネ冂hi alb. Strトハuta tare ネ冓 uscat ネ冓, dupト fiecare acces de tuse fiind cテ「t pe ce sト leネ冓ne, era stors de puteri ca un copil cu febrト. Pentru cテ「teva minute era nevoit sト se aネ册ze, iar テョn jurul lui oglinda, fainネ嫺le albe, ネ冓 luminile se テョnvテ「rteau mai テョntテ「i cu repeziciune, apoi tot mai テョncet pテ「nト ce la final テョネ冓 ocupau locul obiネ冢uit. Aceste miネ冂トビi bizare テョi aminteau lui Andreas de ultimile rotaネ嬖i ale unui carusel ce s-a iネ嬖t din zilele uitate ale copilトビiei sale. テ始 afarト de asta, muzica din cafenea venea テョnトッuネ冓tト ca de pe lumea cealaltト ネ冓 irupea de fiecare datト cテ「nd uネ兮 era deschisト de un client. Deseori Andreas aネ嬖pea. Visa mult ネ冓 limpede ネ冓 la trezire toate plトピmuirile テョi rトノテ「neau テョntipトビite テョn minte. Curテ「nd n-a mai ネ冲iut sト deosebeascト テョntre veghe ネ冓 vis ネ冓 lua plトピmuirile drept evenimente reale, iar pe acestea, drept vise. Nu vedea chipurile clienネ嬖lor sトナ, le curトκ嫗 hainele, le テョnmテ「na sトパunurile, piepteni ネ冓 prosoapele ネ冓 nu-i auzea cテ「nd テョi spuneau vreo vorbト, nu mulネ孛mea pentru bacネ冓ネ ネ冓 nu テョネ冓 numトビa テョncasトビile. Nu fトツea vテ「nzare cu mトビfurile lui Willi, nu le lトブda, nu 窶榲ョi fermeca窶 dupト cum spunea Willi atunci cテ「nd venea 窶榲ョn control窶. Numai datoritト テョndelungatei lor prietenii a putut sト-ネ冓 pトピtreze postul.
Ferトピtruica テョngustト a toaletei dトヅea テョnspre o curte テョn mijlocul cトビeia se テョnトネネ嫗 un castan ネ冓 care テョi deネ冲epta lui Andreas amintirea curネ嬖lor prin care a fost cu flaネ冢eta. Mugurii erau tot mai mari, creネ冲eau vトホテ「nd cu ochii, se fトツeau graネ冓 ネ冓 se テョmplineau, pトピトビile se agトκ嫗u de crengi, se cuplau ネ冓 se certau, Andreas le azvテ「rlea firmituri ネ冓 privea afarト la primトプara ascunsト, sfrijitト ネ冓 totuネ冓 bogatト care revトビsa atテ「ta splendoare pe cテ「t テョngトヅuia curtea pavatト ネ冓 razele soarelui care ajungeau aici doar テョn orele dupト-amiezii. Cテ「nd intra un client, Andreas trebuia sト テョnchidト geamul de dragul decenネ嫺i deoarece vizavi se aflau ferestrele de la bucトフトビie, iar personalul femeiesc pトビea sト arunce テョncoace priviri curioase.
Genunchiul テョl durea, cトパtuネ册ala pilugului ar fi trebuit de mult sト fie テョnlocuitト. Pテ「nト ネ冓 spatele テョl durea din motive necunoscute, umezeala テョi accentua durerile reumatice, la degete avea umflトフuri de gutト ネ冓 simネ嫺a o apトピare pe piept care aparent テョi ネ嬖nト-n loc inima preネ de cテ「teva secunde テョn vreme ce Andreas credea cト a murit. Apoi se trezea テョnspトナmテ「ntat cト mai trトナeネ冲e テョncト ネ冓 avea iarトκ冓 impresia cト nu se mai aflト pe pトノテ「nt. De-abia o nouト durere テョi demonstra cト se mai numトビト printre cei vii. ネtia cト morネ嬖i nu simt nicio durere pentru cト nu mai au trup ネ冓 se compun doar din suflet. Rumega ore テョn ネ冓r asemenea テョntrebトビi テョn singurトフate, cトブta o explicaネ嬖e pentru nedreptatea vトヅitト a lui Dumnezeu ネ冓 pentru greネ册lile sale, se gテ「ndea la posibilitatea de a se naネ冲e din nou ネ冓 a テョnceput sト-ネ冓 exprime tot felul de dorinネ嫺 de parcト ar sta テョn faネ嫗 Celui veネ冢ic ネ冓 ar putea alege forma テョn care sト se reテョncarneze data viitoare. S-a decis sト fie revoluネ嬖onar, cineva care ネ嬖ne discursuri inflamatorii, cineva care trece ネ嫗ra prin foc ネ冓 parト ca sト izbトプeascト dreptatea siluitト. Citea despre asemenea lucruri テョn ziarele pe care le primea de la cafenea. Cele mai multe erau vechi de douト zile ネ冓 se punea la curent cu toate noutトκ嬖le care nu mai erau adevトビate テョnainte de a le tトナa テョn dreptunghiuri ネ冓 de a le pune テョn cui pe perete テョn mici pacheネ嫺le. Asta pentru cト Willi テョl repezise sト economiseascト hテ「rtia igienicト.
Acasト se テョntorcea tテ「rziu テョn noapte. Acum locuia doar el テョn vechea odaie a lui Willi, テョnsト nu-i plトツea sト rトノテ「nト de unul singur. Aネ兮 cト a cerut permisiunea sト ia cu el papagalul din cafenea. Pasトビea era purtatト テョn colivia pe care o acoperea cu un prosop cald atunci cテ「nd ploua ネ冓 nopネ嬖le erau friguroase. Pe drum papagalul adormea ネ冓 se trezea abia テョn camerト cテ「nd prin acoperトノテ「ntul gros zトビea lumina. Pe urmト bolborosea vreo douト vorbe aネ兮 cum obiネ冢uiesc unii oameni テョn somn sau テョn picotealト, iar Andreas テョl liniネ冲ea vorbindu-i drトトトピtos ネ冓 blテ「nd.
テ始tr-o noapte Andreas a vトホut niネ冲e spトビgトフori, テョnsト n-a suflat o vorbト poliネ嬖stului テョntテ「lnit la urmトフorul colネ de stradト. Spトビgトフorii テョネ冓 fトツuserト de lucru la uネ兮 unei prトプトネii. Andreas se bucura muネ嫺ネ冲e. テ司 pトビea cト infractorii urmトビesc pe ascuns sト restabileascト cu forネ嫗 dreptatea テョn lume. Cテ「nd citea テョn ziare despre crime, spargeri ネ冓 hoネ嬖i, jubila. Nelegiuiネ嬖i, 窶柝トトテ「nii窶 deveniserト prietenii lui secreネ嬖. Ei nu ネ冲iau. Dar el le era prieten ネ冓 susネ嬖nトフor. Visa uneori cト un infractor urmトビit テョネ冓 gトピeネ冲e refugiul la el テョn toaletト. Pe urmト el テョl ajutト bucuros sト sarト pe fereastrト テョn curte ネ冓 sト fugト テョn libertate.
テ始tre timp, zilele de aprilie deveniserト cトネduroase, テョncトビcate de ploaie, ネ冓 dulci ca niネ冲e fトトトヅuinネ嫺. Noaptea, Andreas resimネ嫺a o mireasmト adusト de vテ「nt din depトビtトビi, iar membrele i se テョngreunau mai mult ca de obicei. Nu prea テョl mai interesau multe lucruri. Nu-i pトピa nici mトツar de reluarea procesului. Era bトフrテ「n ネ冓 テョncト mai bトフrテ「n decテ「t credea el テョnsuネ冓. Deja テョネ冓 lua zborul テョnspre lumea cealaltト テョn vreme ce テョncト pトκ册a pe macadam. Sufletul sトブ se visa テョn lumea de dincolo unde テョi era locul. La realitate revenea consternat. Durerile erau tot mai mari, tusea, tot mai seacト ネ冓 tot mai deasト. Uita azi ce se テョntテ「mpla ieri. Vorbea de unul singur. Uneori uita ネ冓 de papagal speriindu-se cテ「nd glasul acestuia cテ「rテ「ia pe neaネ冲eptate. Moartea テョネ冓 aruncase marea ネ冓 albastra-i umbrト peste Andreas.
テ始tr-o zi a venit pe numele sトブ o citaネ嬖e. Asemeni celei dintテ「i era prevトホutト cu impunトフoarea pecete oficialト, un vultur alb ridicテ「ndu-ネ冓 aripile pe un fundal roネ冰 ca sテ「ngele, iar, cu toate cト adresa era scrisト de o mテ「nト grトッitト ネ冓 tribunalul dトヅuse dovadト de o grabト aferatト, テョnscrisul tot inspira acea demnitate specificト misivelor oficiale scutite de taxe poネ冲ale.
ネ亙-a amintit din nou de ce-a avut de pトフimit, ネ冓-a lucrat discursul pregトフindu-se pentru o mare acuzaネ嬖e: 窶榲始altト curte de judecatト窶, plトハuia el sト spunト, 窶枹unt o victimト a condiネ嬖ilor pe care tot dumneavoastrト le-aネ嬖 creat. Condamnaネ嬖-mト! Mトビturisesc faptul cト sunt un rebel. Sunt bトフrテ「n, nu mai am mult de trトナt. Dar nu mi-ar fi teamト nici de-aネ fi tテ「nトビ!窶. Mii de asemenea fraze frumoase ネ冓 memorabile i se nトホトビeau lui Andreas. ネ脇dea pe scaun lテ「ngト cテ「ntarul albastru de persoane ネ冓 murmura テョn legea lui. Un domn cerea sトパun ネ冓 el nu auzea. Ignatz se zburトフトツea pe umトビul sトブ ネ冓 cerea zahトビ. Andreas nu-l simネ嫺a.

XIX

Un orologiu din turn sunト orele zece ale dimineネ嬖i. Un al doilea ceas repetト cele zece bトフトナ. Un al treile interveni cu sunete prelungi ネ冓 posomorテ「te. Multe turle, toate turlele metropolei テョネ冓 aruncau dangトフele de clopote peste acoperiネ冰rile din cupru. Andreas se afla テョn faネ嫗 judecトフorului. Tocmai テョnmテ「nase citaネ嬖a aprodului. Acesta a dus-o pテ「nト la grefier cu multト pompト pトκ冓nd pe vテ「rfuri pentru a nu tulbura liniネ冲ea meditativト cu paネ冓i greoi ai cizmelor cu ネ嬖nte ネ冓 totuネ冓 mersul sトブ avea ceva greu ca テョn marネ冰l unei stafii silenネ嬖oase. Grefierul era ramolit ネ冓 avea un umトビ strテ「mb. Pトビea sト fie chiar ネ冓 miop. Nasul sトブ aproape atingea masa la care scria, iar vテ「rful tocului se sトネta subネ嬖re ネ冓 ameninネ崙フor deasupra capului sトブ asemeni unei sトッii ascuネ嬖te. Audienネ嫗 nu テョncepuse テョncト, dar pana alerga ネ冓 zgテ「ria hテ「rtia de parcト ar fi fost vorba sト transcrie depoziネ嬖ile secolului.
Judecトフorul ネ册dea la mijloc テョncadrat de doi bトビbaネ嬖 spelbi, bine hrトハiネ嬖 ネ冓 cu chelii strトネucitoare. Lui Andreas i-ar fi plトツut sト ネ冲ie ce gテ「ndesc aceネ冲ia. Arトフau ca doi gemeni ネ冓 se deosebeau doar prin aceea cト unul テョネ冓 rトピucise テョn sus vテ「rfurile mustトκ嬖lor, iar celトネalt le ネ嬖nea orizontal pe ambele pトビネ嬖. Judecトフor n-avea barbト. Chipul テョi era impasibil ネ冓 de o majestuozitate graniticト aidoma unui テョmpトビat mort. Pielea feネ嫺i era cenuネ冓e ca nisipul de piatrト erodatト. Ochii mari ネ冓 gri erau vechi de cテ「nd lumea ネ冓 pトビeau sト priveascト prin pereネ嬖 la secolele テョndepトビtate. Sub fruntea netedト ネ冓 colネ孛roasト, sprテ「ncenele nu se arcuiau ca la majoritatea oamenilor, ci trasau douト linii lungi ネ冓 negre ca de cトビbune. Buzele subネ嬖rii se ネ嬖neau lipite, lトットビネ嫗te ネ冓 roネ冓i ca sテ「ngele. Acest chip ar fi suscitat cu siguranネ崙 imaginea unei neテョnduplecトビi fトビト inimト, dacト テョn mijlocul bトビbiei vテ「rtoase ネ冓 masculine nu s-ar fi aflat o gropiネ崙 テョmpトツiuitoare ネ冓 aproape copilトビeascト. Judecトフorul テョmbrトツase o robト neagrト cu guler テョngust de mトフase テョncト ネ冓 mai negru.
Pe un piedestal テョntre douト lumテ「nトビi albe ネ冓 groase, dar nu de aceeaネ冓 テョnトネネ嬖me se afla o cruce galbenト ネ冓 impozantト, fトツutト parcト din cuburi. テ司 pトビu lui Andreas cト aceastト cruce e clトヅitト din acele cuburi de sトパun pe care i le dトヅuse Willi spre vテ「nzare. Dar fusese doar impresia unei clipite. Andreas vedea bine cト o cruce nu ar putea sト fie niciodatト fトツutト din sトパun ネ冓 e un pトツat sト gテ「ndeネ冲i aネ兮 ceva.
Aネ冲epta audienネ嫗 cu emoネ嬖e. Uneori se deschidea uネ兮. ネ亙 Andreas vedea pe o bancト テョn coridor pe soネ嬖a lui Katharina, pe micuネ嫗 Anni, pe domnul de pe platforma tramvaiului ネ冓 テョn mod ciudat ネ冓 pe negustorul cu obrajii roネ冓i care cumpトビase mトトarul. Aceネ冲ia erau martorii. Dar pe unde erau poliネ嬖stul ネ冓 conductorul?
Judecトフorul citi tare numele: Andreas Pum, murmurト datele, religia, locul naネ冲erii, meseria. Pe urmト テョネ冓 ridicト vocea care era adテ「ncト ネ冓 moale ネ冓 zise cテ「teva cuvinte care pトビeau テョnfトκ冰rate テョn mトフase. Andreas a perceput doar sunetul vocii ネ冓 nu ceea ce spunea judecトフorul. Totuネ冓 ネ冓-a dat seama cト i s-a cerut sト-ネ冓 spunト povestea.
Deodatト i-a venit テョn minte cト テョncト mai poartト la piept decoraネ嬖ile pestriネ嫺 pe care i le-a dトビuit Willi. Le-a smuls cu iuネ嫺alト ネ冓 le-a strテ「ns テョn pumn. Totodatト a remarcat cト pereネ嬖i sトネii de judecatト erau constituiネ嬖 din faianネ崙 alb-albastrト ネ冓 anume acea faianネ崙 din cafeneaua Halali. Dinspre tavanul care テョn aparenネ崙 era incomensurabil de テョnalt ネ冓 spre care nu テョndrトホnea sト-ネ冓 テョnalネ嫺 privirile venea o brizト rトツoroasト ネ冓 テョnmiresmatト ca dintr-o frizerie テョntunecoasト pe timpul verii.
A tuネ冓t scurt ネ冓 s-a pornit sト vorbeascト. A テョnceput cu descrierea scenei de pe platformト. Dar judecトフorul ネ冓-a テョntins mテ「na albト ネ冓 frumoasト care creネ冲ea albト ネ冓 distinsト din mテ「neca largト a togii ネ冓 a fトツut un semn sト se opreascト. Concomitent glasul lui a テョnceput sト rトピune moale ネ冓 テョntunecat cu toate cト nu-ネ冓 miネ冂a buzele. Lui Andreas テョi apトビea a fi ceva minunat. Copil fiind, a auzit odatト un ventriloc. Dar vocea aceluia se auzea hテ「rテ「it. De altfel, mai mult ca sigur un judecトフor nu e un ventriloc. Atunci cum era cu putinネ崙 cト pronunネ嫗 cuvintele clar ネ冓 limpede cu buzele lipite :
- Andreas, ce te apasト la inimト?
Andreas s-a mirat ネ冓 mai abitir din pricina acestui 窶柎e窶. Dar brusc l-a fulgerat gテ「ndul cト e copil mic. Purta pantaloni scurネ嬖. Avea ambele picioare ネ冓 era cu tトネpile goale. Genunchii テョi erau zdreliネ嬖, sテ「ngerau ネ冓-l usturau de la ultima cトホトフurト pe prundiネ冰l de pe malul rテ「ului.
Tocmai se gテ「ndea la aceastト stranie metamorfozト cテ「nd rトピunト muzica. テ始 prima ei clipト aminti de o flaネ冢etト. Apoi sunetele s-au revトビsat, au vテ「jテ「it, s-au umflat, s-au prトッuネ冓t iarトκ冓, au テョnceput sト ネ冩poteascト, s-au テョndepトビtat ネ冓 s-au テョntors テョnapoi. Sala era ticsitト cu oameni. Au テョngenunchiat. Lumテ「nトビile de ambele pトビネ嬖 ale crucifixului ardeau auriu ネ冓 rトピpテ「ndeau un miros de tトノテ「ie ネ冓 stearinト.
Atunci Andreas se lトノuri cト a murit ネ冓 cト ネ兮de テョn faネ嫗 judecトフorului ceresc. De asemenea nu mai era copil mic. Doar el stトフea テョn picioare printre miile de テョngenunchiaネ嬖. A fトツut un pas テョn faネ崙 folosindu-se de cテ「rjト, dar aceasta n-a scos niciun sunet. Andreas a observat cト stトフea pe nori moi. ネ亙-a amintit de cuvテ「ntarea pe care o pregトフise pentru judecata pトノテ「nteascト. Clocotea de mテ「nie, chipul テョi luト foc, iar sufletul sトブ zトノisli cuvinte, cuvinte mテ「nioase, cuvinte purpurii, mii, zeci de mii, milioane de cuvinte. Nu le mai auzise, gテ「ndise, ori citise vreodatト. Dormitaserト undeva テョn adテ「ncul sトブ, テョnlトハネ孛ite de mintea lui slabト, atrofiate de テョnveliネ冰l groaznic al vieネ嬖i. Acum テョnmugureau ネ冓 se desprindeau ca florile de pomi. Pe fundal se auzea テョncetiネ冩r muzica tristト ネ冓 festivト. Andreas o auzea laolaltト cu zvonul propriei lui cuvテ「ntトビi:
Din umilinネ嫗 cea mai pioasト m-am trezit la sfidarea roネ冓e ネ冓 rトホvrトフitト. Aネ fi vrut sト Te tトトトヅuiesc, Dumnezeule, テョn vremea cテ「nd eram テョn viaネ崙 ネ冓 nu acum cテ「nd mト aflu テョn faネ嫗 Ta. Dar cum Te vトヅ cu proprii mei ochii ネ冓 Te aud cu urechile mele, trebuie sト fac ceva mai rトブ decテ「t sト Te tトトトヅuiesc: trebuie sト Te hulesc! テ始 fecunditatea ta fトビト sens, aduci pe lume milioane de fiinネ嫺 ca mine care cresc credule ネ冓 umile, iar テョn numele Tトブ se lasト bトフute, テョn numele Tトブ salutト テョmpトビaネ嬖, regine ネ冓 guverne, テョn numele Tトブ lasト gloanネ嫺le sト le borteleascト trupurile cu rトハi purulente ネ冓 baionetele cu lamト triunghiularト sト-le テョnネ嫺pe inima sau sト se tテ「rascト sub jugul zilelor tale lucrトフoare, duminicile festive ネ冓 acre テョncadreazト cu ieftinト strトネucire groaznicile lor sトパtトノテ「ni, fac foamea ネ冓 tac, copiii lor se ofilesc, femeile se urテ「ネ嫺sc ネ冓 テョnネ兮lト, legile prolifereazト pe drumul lor ca niネ冲e plante agトκ崙フoare, picioarele li se テョncテ「lcesc テョn mトビトツiniネ冰l poruncilor tale, cad ネ冓 Te implorト, テョnsト tu nu-i ridici. Mテ「inile Tale albe ar trebui sト fie roネ冓i, chipul Tトブ de piatrト, schimonosit, trupul Tトブ drept, cocテ「rjat ca cel al camarazilor mei de rトホboi cu gloanネ嫺 テョn mトヅuva spinトビii. Ceilalネ嬖 pe care Tu テョi iubeネ冲i ネ冓 テョi hrトハeネ冲i au voie sト ne pedepseascト chiar dacト nu Te slトプesc. Pe aceネ冲ia テョi scuteネ冲i de rugi ネ冓 sacrificii, de cinste ネ冓 umilinネ崙 ca sト ne poatト pトツトネi. Noi le cトビトノ greutatea bogトκ嬖ei, trupurilor, pトツatelor ネ冓 pedepselor, luトノ asupra noastrト durerile, pトツatele, vina ネ冓 rトブtトκ嬖le lor, ne facem ネ冓 seama numai sト o vrea ei; vor sト vadト schilozi ネ冓 noi ne punem テョn miネ冂are ネ冓 rトノテ「nem fトビト un picior de la genunchi テョn jos; vor sト vadト orbi ネ冓 ne lトピトノ orbiネ嬖; nu vor sト-i auzim aネ兮 cト surzim; vor sト pトピtreze gustul ネ冓 mirosul pentru ei aネ兮 cト ne azvテ「rlim grenade peste nas ネ冓 gurト; vor sト mトハテ「nce numai ei ネ冓 noi mトツinトノ fトナna. Dar Tu exiネ冲i ネ冓 nu faci nimic? テ士potriva Ta mト rトホvrトフesc, nu a lor! Tu eネ冲i vinovatul, nu zbirii Tトナ! Ai milioane de lumi ネ冓 nu ネ冲ii ce sト faci? Neputincioasト テョネ嬖 mai este atotputernicia! Ai miliarde de afaceri ネ冓 te テョmpiedici テョn detalii? Ce fel de Dumnezeu eネ冲i? E ferocitatea Ta vreun fel de テョnネ嫺lepciune pe care noi n-o putem テョnネ嫺lege 窶 cテ「t de rトブ ne-ai plトノトヅit! Dacト tot trebuie sト suferim, de ce nu suferim toネ嬖 la fel? N-ai destule binecuvテ「ntトビi pentru toatト lumea, atunci drトノuieネ冲ele cu dreptate! Sunt un pトツトフos 窶 dar am vrut sト fac binele! De ce nu m-ai lトピat sト hrトハesc pトピトビelele? Dacト de asta te ocupi Tu, sト ネ冲ii cト nu le hrトハeネ冲i prea bine. Ah, am voit ネ冓 aネ fi putut sト Te tトトトヅuiesc! Dar iatト-Te テョn faネ嫗 mea. Unic, atotputernic, necruネ崙フor, instanネ嫗 cea mai テョnaltト, veネ冢ic 窶 ネ冓 nu e nicio nトヅejde cト Te va atinge vreodatト pedeapsa, cト moartea Te va sparge テョntr-un nor, cト sufletul Tトブ se va trezi. N-am nevoie de mila Ta! Aruncト-mト-n iad!
Ultimile propoziネ嬖i Andreas le-a cテ「ntat pe o melodie necunoscutト, stranie ネ冓 minunatト. Muzica rトピuna テョncト asemeni unei orchestre a o mie de suspine.
Atunci judecトフorul テョネ冓 ridicト mテ「na ネ冓 glasul sトブ tunト:
- Vrei sト fii om de serviciu la muzeu sau テョngrijitor テョntr-un parc verde sau sト ai o tutungerie la colネ孛l strトホii?
- Vreau テョn iad! a rトピpuns Andreas.
Deodatト, lテ「ngト Andreas, a apトビut Muli, mトトトビuネ冰l, care cトビa flaネ冢eta ce scotea sunete cu toate cト manivela nu era テョntoarsト de nimeni. Papagalul Ignatz ネ册dea pe umトビul lui Andreas. Judecトフorul s-a ridicat, s-a fトツut mare ネ冓 tot mai mare, chipul sトブ cenuネ冓u a テョnceput sト strトネuceascト alb, buzele lui s-au dezlipit ネ冓 au zテ「mbit. Andreas s-a pus pe plテ「ns. Nu ネ冲ia dacト se aflト テョn rai sau テョn iad.
Toaleta domnilor de la Cafテゥ Halali a fost テョnchisト, iar テョn acea searト bトビbaネ嬖 au fost primiネ嬖 テョn cabina doamnelor. Dupト ce toネ嬖 clienネ嬖i au plecat, leネ冰l lui Andreas Pum a fost scos. Cテ「teva zile mai tテ「rziu, pentru cト tocmai era o crizト de cadavre ネ冓 deネ冓 lui テョi lipsea un picior, a fost dus la Institutul de Anatomie ネ冓 a primit, mulネ孛mitト unei tainice coincidenネ嫺, numトビul 73, acelaネ冓 pe care Andreas l-a purtat テョn detenネ嬖e. テ始ainte ca trupul sト-i fie dus テョn sala de disecネ嬖e, a sosit Willi pentru a-ネ冓 lua un ultim rトノas bun. Era cテ「t pe ce sト plテ「ngト cテ「nd ネ冓-a amintit subit de melodia pe care obiネ冢uia mereu s-o fluiere.
A plecat fluierテ「nd テョn cトブtarea unui moネ冢eguネ pentru toaletト.

***
















.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!