agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-09-20 | [This text should be read in romana] |
Prin poziția geografică privilegiată pe care o are, Marocul este un spațiu ancorat în Africa, dar legat profund cu Europa, în care de-a lungul istoriei cuceririle teritoriale ale diverșilor beligeranți au alternat ca un flux și reflux. Mai mult, antropologul norvegian Thor Heyerdahl a elaborat teoria conform căreia vechi civilizații ale continentului african au navigat în oceanul Atlantic pentru a descoperi și... ocupa alte teritorii, astfel că ar fi ajuns în... Lumea Nouă cu mult înaintea lui Cristofor Columb. Pentru a-și demonstra concepția, el a organizat o traversare maritimă pe o corabie confecționată din tulpină de papirus (n.a. Cyperus papirus), având ca punct de plecare portul din Safi. Pentru mine, fiu de profesoară licențiată în geografie, aceste informații au constituit argumente suficiente de convingere ca, la prima ocazie, să mă deplasez la aproximativ 200 kilometri de Settat, unde locuiam în acea perioadă, spre a vedea cu ochii mei unele lucruri.
ÃŽn ziua de 25 mai 1999, exact la 30 de ani după ce Thor Heyerdahl È™i echipajul lui au plecat de pe țărmul african în prima tentativă de a ajunge în insulele Antile, autocarul mă lăsase în apropierea digului vechiului port din Safi, unde... dar mai bine să citez din "ExpediÈ›iile Ra", Editura ȘtiinÈ›ifică, BucureÈ™ti, 1973: "Pe digul lung de piatră era o agitaÈ›ie nemaipomenită. Oamenii se îngrămădeau ca un zid de nepătruns, iar fotografii stăteau pe tot felul de bărci (...) Unul după altul ne-am smuls È™i am sărit de pe digul înalt de piatră pe puntea moale, vegetală a bărcii de papirus (...) Era ora 8,30. ÃŽncet, încet, marele nostru snop de trestie a început să se îndepărteze de chei." Venisem devreme, în zori, când soarele încă nu se ridicase peste dealurile din spatele meu È™i o lumină difuză forma pe sol umbre abia perceptibile. O briză uÈ™oară dinspre ocean îmi aducea în nări microcristale de sare călduță È™i miros de vietăți marine. DesluÈ™eam tot mai bine contururile portului, al cărui plan îl studiasem cu câteva zile înainte într-un ghid turistic. Avansam pe digul de piatră, care era de fapt o platformă betonată a unui È™antier naval, unde se profila scheletul de lemn al unei nave mici de pescuit în construcÈ›ie. Pe latura nordică, din dreapta mea, vedeam planul înclinat al căii de lansare la apă a ambarcaÈ›iilor. ÃŽn planul al doilea se înÈ™irau câteva duzine de vase mici de pescuit, în care se îmbarcau oameni grăbiÈ›i. Pe aceeaÈ™i direcÈ›ie, mai în spate, distingeam silueta masivă a unui siloz de fosfaÈ›i, situat în mijlocul unei platforme mult mai mari. ÃŽntr-un plan mai îndepărtat se înălÈ›a un È™ir de macarale ale portului nou pe fundalul dealurilor din jurul golfului. ÃŽn față, la o distanță de aproximativ de 50 de metri se întindea de la sud la nord adevăratul dig de protecÈ›ie în forma literei "L", care pornea din stânga mea È™i se termina undeva, la aproape un kilometru spre dreapta, cu un far. Tot la stânga, în planul al doilea, se ridicau semeÈ›e zidurile renovate ale unei fortăreÈ›e cu arhitectură portugheză, denumită Casa Mării (n.a. "Dar al bahr"). Vroiam să aud mărturii despre expediÈ›iile organizate de Thor Heyerdahl, care au avut punct de plecare acest port. Am părăsit digul È™i m-am îndreptat spre navele de pescuit din apropiere. Pe una, numită "Yvonne", stătea un tânăr cu o barbă de trei zile, tot atât de ars de soare ca È™i marocanul Madani Ait Uhanni, aÈ™a cum l-am văzut în fotgrafiile din cartea "ExpediÈ›iile Ra", menÈ›ionată anterior. - DoriÈ›i peÈ™te? m-a întrebat el într-o franceză aproximativă. - Nu, mulÈ›umesc, dar aÈ™ vrea să vorbesc cu cineva care a asistat la plecările din acest port în anii 1969 È™i 1970 ale navigatorului Thor Heyerdahl. - "Bonjour, monsieur", mă numesc Ciucescu Doru, am spus eu la vederea unui om bărbos, cu alură de bătrân lup de mare. Am venit din Romania È™i lucrez ca profesor la Settat. - Bună ziua, încântat de cunoÈ™tință, m-a întâmpinat marinarul într-o franceză fluentă, È›inând o pipă în colÈ›ul gurii. Mă numesc Madani (n.a. Orășean) Lihiani (n.a. Bărbosul). Fiul meu, Madani Ibn (n.a. Fiul) Lihiani, mi-a spus despre ce este vorba. AveÈ›i noroc. Am văzut totul. A trecut mult timp de atunci. Aveam o altă navă. Allah, ce frumoasă era Yvonne, soÈ›ia lui Thor Heyerdahl! De altfel, vedeÈ›i, noua mea navă îi poartă numele. VreÈ›i să pășiÈ›i pe punte? - Da, mulÈ›umesc de invitaÈ›ie, am răspuns eu după ce am simÈ›it că sunt în echilibru instabil. - ÃŽn dimineaÈ›a plecării primei expediÈ›ii, oamenii stăteau înghesuiÈ›i pe dig ca sardelele. Barca din papirus era acostată pe latura sudică. Am fost aproape când AiÈ™a Amara, soÈ›ia guvernatorului, a făcut norvegianului un cadou, un pui de maimuță numită Safi, adusă din munÈ›ii Atlas, ca să le È›ină de urât în timpul călătoriei. Nu i-a plăcut de Thor È™i era agitată, dar când a ajuns în braÈ›ele italianului Carlo Mauri, care avea barbă, s-a lipit de el È™i s-a liniÈ™tit. Allah, ce maimuÈ›ică drăgălașă era Safi! VedeÈ›i, am È™i eu una asemănătoare, care stă în vârful catargului, pe care o cheamă la fel. Dacă întindeÈ›i braÈ›ele, vine la dumneavoastră pentru că îi plac oamenii cu barbă. - AÈ›i văzut È™i momentul lansării la apă a navei? am întrebat eu ca să schimb puÈ›in subiectul. - Daaa, desigur. SoÈ›ia guvernatorului a spart de sania de lansare la apa a bărcii de papirus o oală de lut plină cu lapte de capră, aducător de noroc în tradiÈ›ia noastră populară È™i a spus: "ÃŽn cinstea soarelui te numesc «Ra»". - Dar nu a adus noroc prea mare, pentru că la 18 iulie 1969, după ce au parcurs 5000 de kilometri, vasul distrus de furtună a trebuit să fie abandonat în largul oceanului Atlantic, am menÈ›ionat eu. - AveÈ›i perfectă dreptate, m-a aprobat bătrânul lup de mare. Laptele de capră este pentru... copii. Băutura marinarilor este È™ampania, romul sau, în cel mai rău caz, berea. De altfel, când am lansat-o la apă pe "Yvonne" - nava mea de trei tone, de gura lumii am spart o oală cu lapte de capră, în care, însă, turnasem pe ascuns un pahar plin cu... È™ampanie, care se pare că mi-a purtat noroc, deoarece de 20 de ani nu am avut nici un fel de probleme. - Dar a doua expediÈ›ie, "Ra2", începută la 17 mai 1970, s-a terminat cu bine. La 12 iulie, corabia de papirus È™i echipajul condus de Thor Heyerdahl au intrat triumfători în portul oraÈ™ului Bridgetown, din Barbados, în ciuda faptului că ceremonialul botezului navei a fost identic, am insistat eu. InsinuaÈ›i cumva că anumiÈ›i organizatori marocani au turnat ceva în oala cu lapte de capră? - Ha, ha, încercaÈ›i să mă trageÈ›i de limbă, dar eu nu pot să afirm aÈ™a ceva, a răspuns marinarul, ascunzându-se după o serie de rotocoale de fum. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy