Daca Dragostea ar fii o boala incurabila,atunci eu
sunt un condamnat la moarte.Imi astept calaul in fiecare zi,dar nu vine.Sunt un mort-viu.Sunt singur si calatoresc pe Oceanul Vietii.Cuvintele nu inseamna nimic, doar o carapace pentru
adevaratele sentimente. Cateodata ele ascund minciuni
si suferinti. Dar, din dragoste merita sa suferi.
Merita din plin.Experienta dobandita nu te
ajuta decat in mica masura, deoarece de fiecare data
situatia e alta; iar ce priveste moralul... ma indoiesc.Sunt un vierme de pamant ce asteapta sa fie strivit de iubirea stelara a unei femei sufletiste,romantice si plina de caracter.Te astept sa ne plimbam impreuna pe Oceanul Vietii in barca poeziei.Unde te pot gasi?In Bucuresti?Sau pe drumul care duce la Paradis?