Capitolul VIII

Studiezi, tovărășe plutonier?

- Sunteți de acord să începem, nu? spuse căpitanul Miron și continuă:
- Tovarăși, declar deschisă ședința Adunării Generale a Organizației de bază; pentru buna desfășurare a lucrărilor, propun alegerea unui prezidiu format din cinci tovarăși. Bă soldatule, ce mă-ta ai pus fața asta de masă câș? își încheie secretarul B.O.B. prima intervenție.
- Eu vreau să propun o propunere, ridică mâna maiorul Stroe, propun să facă parte din prezidiu tovarășu colonel Marica, tovarășu locotenent colonel Paraschiv, tovarășul maior Stroe și tovarășul locotenent major Gabor.
- Vă mulțumesc, spuse căpitanul. Cine este pentru unanimitate? Tovarășii aleși în prezidiu sunt rugați să ia loc la această masă. Se abține cineva?
Era prima ședință de partid la care lua parte Tuteașcă. De când revenise în unitate, presiunea lui Miron a fost greu de contracarat.
- Tovarășe Tuteașcă, dumneata ai venit cu bube-n cap de la divizie. Ar trebui să-ți dai seama că nu poți să mai întârzii intrarea în partid, îl atenționase odată Miron.
Cu altă ocazie i-a spus:
- Mă omule, trebuie să intri în partid. Uite, a făcut cerere și tovarășul locotenent Popa, dar noi avem indicații să primim în aceeași ședință un ofițer și un subofițer pentru a asigura o structură echilibrată a organizației. Hai să faci cerere, că săptămâna viitoare am ședință, pentru primirea de noi membri.
Văzându-se încolțit, plutonierul a completat cererea și a dus-o la B.O.B. Miron i-a pus în brațe Statutul P.M.R. și o mulțime de ziare având cuvântările primului secretar.
- Te-ai prins în horă, Petrică? îl întreabară colegii, văzându-l cu teancul de documente.
- Să fie ai ... răbufni Tuteașcă. Nu scapi de ăștia ca de râie!
Și a pus totul pe un dulap.
În fiecare zi, Miron îl întreba:
- Studiezi, tovarășe plutonier? Vezi, că nu mai e mult până la adunare.
- Am înțeles, tovarășu. N-aveți grijă, o să fiu corespunzător.
Dar nici statutul, nici ziarele nu riscau să se tocească de prea multă folosire, pănă la urmă, ce nevoie avea el de partid?
- Tovarăși, scopul adunării noastre de astăzi este acela de a primi noi membri în rândurile partidului, anunță Miron. Au depus cerere de intrare în partid tovarășii Popa și Tuteașcă.
Locotenentul Popa era fiul tovarășului Popa, secretarul cu propaganda de la regionala de partid și al tovarășei Popa, președinta sindicatului de la noua fabrică de tractoare. Fusese încorporat cu câteva luni mai înainte și, dintr-o confuzie regretabilă, fusese repartizat de Centrul Militar tocmai la Capu Midia. Firește că eroarea a fost reparată în cel mai scurt timp, tânărul a primit gradul ce i se cuvenea, acela de locontenent, și i s-a asigurat și un loc de muncă corespunzător, la unitatea comandată de Marica.
Adunarea generală nu putea decât să-i recunoască meritele și să-i acorde calitatea visată, aceea de membru al partidului.
- Tovarăși, deși tovarășul este tovarăș cu noi doar de puțin timp, noi l-am putut cunoaște foarte bine. Este un tovarăș foarte capabil și cred că sunt în asentimentul tuturor tovarășilor că tovarășul va fi un tovarăș de nădejde pentru noi, comuniștii!
Cuvântarea lui Paraschiv, noul locțiitor politic al comandantului diviziei a fost primită cu un ropot de aplauze de către cei prezenți. Ca urmare nu a mai fost nevoie să se testeze cunoștințele tânărului ofițer.
- Tovarășe Popa, te felicit pentru impresia excelentă pe care ai făcut-o! Te invit săptămâna viitoare pantru confirmare la eșalonul superior, îi spuse Miron, strângându-i mâna.
- Stroe, să-mi aduci aminte să-l propun la avansare. Bun băiat, apuse Marica.
- Acu-i-acu! Își spuse Tuteașcă. Și măcar dacă ar merita toată tevatura asta!
- Tovarăși, să-l invităm în fața adunării pe tovarășul Tuteașcă, spuse căpitanul Miron, trecând la următorul punct de pe ordinea de zi.
- Cum l-ai convins pe ăsta să se înscrie în partid? îl întrebă în șoaptă Marica pe Miron.
- Simplu: l-am instruit, fu răspunsul.
- Tovarășe Tuteașcă, dumneata ești exemplu a ceea ce înseamnă trezirea conștiinței, îl întâmpină căpitanul pe plutonier. Te rog să te adresezi adunării și să spui de ce ai decis să candidezi la intrarea în partid.
- Tovarășu căpitan, raportez ...
- Nu trebuie să raportezi, tovarășe! Vobește din inimă!
- Păi .. am făcut cerere pentru că m-ați bătut dumneavoastră la cap.
- Bă ... bă ... ia vezi ce spui! se impacientă Marica.
- Da, tovarășe, am dus muncă de lămurire cu dumneata pentru că în sfârșit ai dat semne că ai înțeles care sunt idealurile politicii partidului. Tovarăși, are cineva întrebări să-i pună tovarășului candidat?
Mai mulți subofițeri, prieteni cu Tuteașcă, își oferiseră ajutorul promițându-i întrebări ușoare. Dar Miron îi dădu cuvântul locotenentului major Pârvu, care nu era la curent cu conspirația.
- Tovarășe Tuteașcă, te rog să ne spui care este organul conducător al partidului?
- Este organul tovarășului Gheorghiu-Dej!
- Ai făcut o confuzie, tovarășe, îl corectă Miron. Este vorba de Congresul partidului. Dar tovarășul Dej ce funcție are?
- Are funcția de ... ăăă ... secretar general al partidului.
- Nu tovarășe, a fost până acum câteva luni. Nu știi că la ultima plenară a fost numit prim secretar?
- Păi, să vedeți, dacă știam că e ultima, o urmăream și eu mai cu atenție, spuse plutonierul. Iar, în gând, continuă “că parcă Dej știe că la ultimul botez am fost numit Petrică?”
- Tovarășu Tuteașcă, se ridică Talabă, te rog să ne spui ce reprezintă cotizația.
Aceasta era una dintre întrebările convenite din ajun; dar în emoțiile momentului, Tuteașcă nu-și mai aminti răspunsul exact:
- Păi, este ... ăăă ... este o mică sumă pe care o dăm degea ... ăsta ... vreau să spun de bună voie, pentru bunăstarea partidului.
- Măi tovarășe, concentrează-te! Cotizația este legătura materială dintre partid și membri, spuse Miron.
- Tovarăși, interveni Marica, cred că nu mai are rost să continuăm. Se vede de la o poștă că față de tovarășul Popa, Tuteașcă este la pământ.
- Dacă-mi permiteți, tovarășe colonel, aș propune să-i mai dăm o șansă, spuse Miron, care nu voia ca toată munca lui din ultimul timp să se soldeze cu un eșec.
- Bine, Miroane, fă ce vrei tu, da-ți spun eu că nu merită.
- Tovarăși, cuvântă căpitanul, locțiitorul politic, cu toții îl cunoaștem pe tovarășul Tuteașcă. Să ia cineva cuvântul și să-l caracterizeze.
- Ehe, spuse din nou Marica, ți-l caracterizez eu de-i merg fulgii.
- Lăsați, tovarășe colonel, mai bine să vorbească gradele inferioare.
- Eu îl cunosc pe tovarășul Tuteașcă de cinci ani, de când a venit la noi, spuse Costandache. Întotdeauna s-a achitat de ordinele primite și a pus interesele armatei mai presus decât ale sale. Eu cred că merită încrederea noastră.
- Mulțumesc, tovarășe Costandache, vom ține cont de părerea dumitale, spuse Miron.
- ... greșită, completă Marica.
- Tovarăși, eu cred că tovarășul Tuteașcă Petre este un bun comunist, pentru că a lucrat și la grădină, își spuse opinia locotenentul major Sarci.
- Într-adevăr, acesta e un fapt în favoarea tovarășului, remarcă Paraschiv, partidul are nevoie de oameni veniți de la țară, ceea ce reprezintă legătura dintre țărani și armată. Tovarășe Tuteașcă, ce cunoști despre cooperativizare?
- Ãăă ... e când statul ia pământul țăranilor și-i obligă să se înscrie la colectivă.
- Dar statul nu ia pământul nimănui, îl corectă Paraschiv. Þăranii de bună voie se duc la cooperativă, urmând învățătura partidului.
- Părinții dumitale s-au înscris deja în colectivă, nu-i așa? întrebă căpitanul Miron.
- Ai cui, ai mei? Păi cu ce să se înscrie, că tata n-are decât un pogon de grădină lângă casă.
- Tovarășe Tuteașcă, ești dator să-l îndemni pe tatăl dumitale să înscrie acestă parcelă pe lista cooperativei. Partidul ne învață să cultivăm și ultima palmă de pământ!
- Amărât mai e și partidul ăsta, dacă a rămas tocmai în pogonul lui tata! Nu se putu abține Tuteașcă.
- Bă ... bă ... ești reacționar! izbucni Marica. Ieși afară!
- Tovarășe colonel,dați-mi voie! încercă Miron.
- Ce mai vrei, bă, și tu? Nu vezi că ăsta e dușmanul poporului?
- Tovarășe colonel, mai trebuie dusă muncă de lămurire cu el ...
- Îl lămuresc eu, n-ai nici o grijă! Bă, ai noroc că sunt eu în toane bune, se adresă Marica lui Tuteașcă. Fii atent, îți dau cinci zile să-l convingi pe tactu să se cooperativizeze. Dacă vii și-mi spui că nu vrea, vă bag pe amândoi la arest de acolo putreziți. Executarea!