Am plecat de acasă când aveam 14 ani pentru că mama s-a recăsătorit și noul ei bărbat era sever, poate prea sever pentru firea mea rebelă. Nu face aia așa că nu este bine, trebuie altfel, nu, nici asta nu e bine. Nimic nu era bine. Aș fi putut sta, dar la vârsta aceea nimeni nu avea dreptate decât eu. Cred că știți cum e... și își scutură flegmatic țigara. Și cum curajul nu mi-a lipsit niciodată, i-am lăsat cu ale lor și m-am dus pe drumul meu. Nu a fost fără compromisuri sau plin de bucurii așa cum am crezut,dar nu mai puteam face nimic. Am 35 de ani și tot ce am realizat în viața asta este că am să-i las copilului meu un apartament. Unii pot spune că am profitat de bărbații din viața mea, alții pot spune că mi-am trăit-o cum am vrut. Nu e ușor să realizezi ceva atunci când nu te ajuta nimeni. Am cunoscut tot felul de bărbați, tot felul de femei...am întâlnit oameni ce nu aveau ce face cu banii, am fost prin țări despre care ai mei aud doar la televizor pe vremea când nu călătoreai la fel de lejer. Vă povestesc ca să vă aveți o idee despre mine, să nu spuneți apoi că vorbesc în necunoștința de cauza. Cunosc bărbații tot așa cum îmi cunosc și buzunarele azi goale, mâine pline. Ei sunt așa cum îi înveți de la început. Dacă lași de la tine, așa vei lăsa tot timpul pentru că s-au învațat cu tine așa. Dacă din primele luni știi cum să pui problema să fie în avantajul tău, e bine. Se pot schimba și pe parcurs lucrurile, dar mult mai greu. Ca să faci asta trebuie în primul rând să fii foarte bună în tot ceea ce faci, inclusiv în pat că de acolo pleacă tot. Să faci totul fără greșeală, să gătești foarte bine, să fie casa permanent curată, să nu greșești cu nimic. Să audă numai ceea ce-i face plăcere, să poată să întrețină cu tine orice discuție l-ar interesa, să nu i se aducă reproșuri, și în niciun caz de fața cu prietenii lui...poate doar când sunteți singuri, poate. Și atunci, se pot schimba lucrurile, dar sincer vă spun că este foarte greu să schimbi ceva ce a început prost. Pentru că stă în firea noastră să punem întrebări ce deranjează, să ne întrebăm dacă ne mint sau nu, să ne terorizăm singure, să ne facem singure mai mult rău decât bine. Sfatul meu, dacă vreți să vă fie bine cu bărbații voștri este să nu vă mai gândiți la nimic sau dacă vreți să vă gândiți la ceva, doar la voi. De fapt, la voi doi. Atat. Restul lumii să nu vă intereseze decat intr-o mica masura.
Este tot ce am putut afla de la minunata Ana, care părea atat de sigura pe ea in cand mi-a vorbit din Mercedes incat am crezut că stie mai multe decat noi sau că ne poate ajuta nu mai multe informatii . Pentru azi, e de ajuns,tot am descoperit un punct de vedere pe care nu-l stiam. Să nu ne nai facem rău singure! Teo si Ioana inca se mai gandesc la cate a spus femeia noastră de "baza". Eu am inteles cum trebuie sa procedez.