Vise de primavara

Capitolul 1

va trimit si voua, nu stiu ce de, cred ca este efectul Sasha, care este asa de open uneori de ma infioara. paul, scuze de pe acum daca nu o sa iti placa, nu am discutat cu tine niciodata asta. cred ca ma munceste gandul sa scriu cuvinte disparate, secolul 21 noaptea,
filmsenzatieimagineprozamoartetimpdostoievskijoyceeueueueueu, dus la extrem, numai eu, totul vazut prin mine, care mai vrea sa mai primeasca sa se aboneze la saptamanalul din fiecare saptamana sau la hebdomadarul de la fiecare sapte zile. o sa fiu cel mai mare scriitor non-scriitor ratat neratat de succes fara succes superficial nesuperficial nesincer sincer pe care l-a cunoscut lumea. Cer recenzie.

nopti pline de electricitate, totul atat de adanc, atat de in sine. Negru peste tot, tristete, oare de unde vine aceasta tristete ? a murit cineva, acolo, departe si ma tulbura si pe mine, apele negre au venit si pe malul meu. nu mai am unde sa ma duc. sunt trist, foarte trist. nici macar nu ma mai pot concentra pe invatat, totul mi se pare atat de absurd acum, desi stiu ca nu este asa. senzatia mai puternica decat ratiunea, asta inseamna om slab ?

si vad turnul cum explodeaza, caramizi sar in directia ta...
ce glasuri urla din mine, urla sa iasa afara sa improaste lumea cu tristetea lor, nichita stanescu, de ce ma obsedeaza acel citat, acel afis negru si el, cum ii latra pe ei, pe nenascutii oameni. acum, dupa lungi luni de bucurie, de stari haotic de intense si de senzatii duse la extrem ma simt trist, stiu ca nu trebuie, dar asa sunt.
[...] acum un telefon, mi-a facut bine, sunt mai departe de negru, m-am bagat sub cercul de lumina al lampii si aici este cald. ce groaznic, suntem asa de singuri, nimeni nu intelege pe nimeni, toti sunt pentru ei, nimeni nu este pentru toti. am impulsuri sa va urasc pe toti, laolalta, sa va bag intr-o oala si sa va fierb sa iasa rautatea din voi, ce frumos ar fi, parca sunt fraze din Demonii, numai acolo mai putea sa mai vorbeasca asa Kirilov.
iarasi, o carte, m-am inveselit aproape, sunt bine si cerul este albastru, soarele straluceste, ce somn agitat am avut, oare era vorba despre oameni sau despre mancare, imi e foame deja si ochii imi cad de somn, pleoapele se inchid in ele si iarasi se redeschid in ele insele, acum vad inlauntrul meu, sunt oare treaz sau inca ma sfasii intre realitate si fantezie, un castel pe marginea Dunarii, sunt in Budapesta, ba e Viena, ce este de facut, sa incerc sa ma trezesc sau nu ?

ganduri agitate care trec printr-un cap intr-o secunda, caramizile ajung si te lovesc in cap, ai murit si nu ai avut timp sa iti treci viatza prin fata ochilor, nici nu ai stiut cand ai murit, de ce ?

cred ca visez totusi, oare bautul cafelei nu provoaca halucinatii, am impresia ca ea e langa mine si ca ma priveste, de unde atata liniste, parca era moarta, ce culoare de par aveai si ce ochi, nu te mai tin minte, esti tu oare sau nu esti tu... [...] timp indelung petrecut in fata unor litere, Floyd, floyd, floyd, numai el, parca l-as redescoperi, este atat de bine, apa calda in jurul meu si eu ma arunc in ea, nu stiu sa inot si ma duc la fund, dar am puterea sa respir si sub apa, tiuitul chitarii se aude si aici, intre albastru si albastru, de ce este marea albastra-verzuie, sau este doar senzatia mea, nu pleca, stai inca putin, in mod cert visez, ea este la ea acasa, doar am condus-o acasa, si daca e aici ? intind mana si ma ud, sunt in apa dar eram fara un strop pe mine, acum simt ca ma sufoc, trebuie sa ies. Un chien andalou, ce imi vine in cap, asa este, l-am vazut la cinemateca, este un film, nu am inteles nimic, ce bine, ii taia ochiul acolo si celuilalt ii ieseau furnici din mana, da cel mai mult mi-a placut femeia care se uita la mana, este scena centrala, de acolo se arunca tot filmul in haos, neant, negru ? nu, alb si negru este filmul, haha, a fost concert vama veche si nu m-am dus, este clar ca m-am trezit acum.

aaa, din nou floyd, sa nu innebunesc, am innebunit oare, ce torta vie este burta mea, tot ce bag in ea se mistuie, nu are fund, de ce nu are fund ? este normal asa ? cred ca sunt un pic influentat de Zgomotul si furia, iarasi o carte din care nu am inteles mare lucru, asa de nebunie, cuvinte disparate se strang in jurul unei teme centrale, zbor deasupra unui cuib de nuci, sau era de cuci, oare jack nicholson s-a gandit cum este sa fii
cuc...? ba nu, in mod sigur sunt influentat de joyce, doar il si citesc acum, sau el este influentat de mine, poti oare sa fii influentat de cineva care s-a nascut cu o suta de ani dupa tine ? citesc si inteleg asa de mult, mi se pare atat de firesc, cine zicea ca este o carte grea. fac ce vreau sa fac, ce imi place sa fac, ce libertate uriasa, nu as da-o pe nimic. sunt
egoist ? cred ca inca dorm, tocmai m-am lovit la mana si nu ma doare, se spune ca in vis daca te arunci de la etaj si nu te trezesti pana ajungi jos, faci infarct. pe mine nu m-a durut mana, dar m-am mai trezit cu cate o julitura de care nu stiam nimic. cat a trecut ? caramizile inca sunt in drum spre tine, tu nu ai murit inca, sau poate nici nu trebuia sa mori... mai este atata timp pana cand or sa ajunga pietrele la tine, mai traiesc inca 2
vieti, ce usor pare, ce ciudat totusi, sa fii trist in somn, acolo unde nu esti decat tu. poate de aceea. sunt treaz ?

Capitolul 2

da, si va urasc pe toti din nou, cu mai mare forta, cu cea mai mare forta care exista pe lumea, f=m*a, unde a estea acceleratia si m este masa, de ce nu ati scris nimic, erati obligati doar de ideea de obligatie sa scrieti ceva, cel mai mult ma enerveaza cand nu produc reactie in jurul meu prin ceea ce imi place sa fac, sau sunteti prea obositi, blazatilor, sculati-va !!!!!!!!!!!!!!

cata sinceritate la aceasta ora, da, este adevarat ca am baut vin si sunt totusi mai treaz decat am fost azi dimineata, cand a fost azi dimineata, era ieri sau acum 22 de zile, m-am gandit recunosc pentru o clipa daca 22 este un numar magic, credeam ca pot descoperi misterul piramidelor din egipt, numerologia si pendulul lui foucault, sfidez pe cine zice ca a inteles din cartea aia mai mult de 15%.
caramizile sunt inca in drum spre ea, acum nu imi mai pasa de ea, de ce nu imi mai pasa de ea, este normal ca doar dupa cateva ore dupa moartea ei eu sa fiu treaz si sa ma gandesc la urmatoarea ? ceva se intampla, acum am stranutat puternic si corpul s-a zgaltait, ca dupa o mare inserare de cunostinte cu forta, trebuie sa le asimilezi si nu poti face totul deodata, la ce ma gandeam acum, da, era vorba despre ea, tot timpul este vorba despre ea, dar care ea, eternul feminin, hahaha, ce prostie, ce cliseu de fapt, uite cum iti vin in cap cuvinte pe care le detesti, de ce nu exista si un etern masculin, si totusi nu sunt misogin, uite, spre exemplu ieri nu imi mai puteam aminti acest cuvant, blank total in memorie.
am stranutat din nou, ma duc sa imi iau un pulover, cica se zice ca nu e bine sa fii racit, poti face ceva la plamani. Traiasca plamanii ! Rinichii ! Ficatii ! si alte organe genitale !

vinul este bun, incerc sa imi gasesc o cale de acces spre afara, spre alta lume, spre acea lume care stiu ca este acolo, buna, calda, primitoare, iarasi ma gandesc la ea, de ce sunt asa de obsedat de o fata care a murit, acum doar, a mtinut-o in brate cand cu explozia si caramida, ma doare asa de tare cand stiu ca puteam pleca de la film si caramda nu o mai lovea niciodata, nu stiam ca ea va ajunge acolo, in acel punct unde s-a intretaiat
destinul ei cu traiectoria y a pietrei, oare mai stiu formula lui Galilei, aia cu viteza, v la patrat egal cu v zero la patrat plus doi ori t ori a, oare asa era, stiu eu ca in a doispea rezolvam niste probleme si cu o alta formula, x la patrat este egal cu x zero la patrat plus v zero ori t plus unu pe doi a ori t la patrat, da, da, imi amintesc acum, iarasi caramida, o
Doamne, nu , cu ce ti-am gresit.

acum m-am linistit, ce efect puternic poate avea faptul ca te uiti in lumina, cu ochii deschisi, patrunzator, parca ai vrea sa distrugi filamentul numai prin puterea privirii, sunt obsedat de privire, recunosc, cred ca sunt un obsedat in felul meu, dar sa nu ma judec prea tare, fiecare sunteti obsedati in felul vostru, trebuie doar sa recunoasteti, inchistati in
propriile voastre prejudecati si morale invechite sau noi, cine are curajul azi sa spuna ca are o morala invechita ? nici macar eu, eu gandesc nou, revolutionar, imi dau seama de asta si totusi imi dau seama ca sunt deja vechi, ce am spus ieri este public, este trecut, si totusi eu gandesc ca ieri, sunt vechi, o morala decrepita si nu am decat douazeci si patru de ani, impliniti de putina vreme.
azi sunt mai treaz decat ieri, ascult iarasi floyd, maine o sa ma duc la targul de carte, stiu ca ma asteapta, totul ma cheama acolo, pana si praful de pe standuri si dintre foile cartilor, sunt asa de fericit intre 2 pagini de carti, keep talking, acum din nou floyd, then something happened, we learned to talk, I can't seem to think straight, si nu mai are rost sa mai continui, trebuie doar sa simt melodia, cum ascult eu muzica, nu am spus
nimanui cu adevarat, decat franturi, intra in mine si ramane acolo, timp indelungat, secole de-a randul se misca sunetul prin mine si eu devin incetul cu incetul un sunet, ma furisez pe langa boxa sa mai prind si altele, am vazut odata un geaman cu mine, un sunet identic, asa, chitara, exhibarea sentimentelor, sunt impotriva, i-am spus-o si lui Gabi acum ceva
timp, m-a enervat cand mi-a povestit despre nu stiu ce gradinar din fata blocului lui care trebuie ca a fost f trist cand a vazut ca nu mai sunt pomi acolo, oare eu nu fac acelasi lucru, scot pomii din mine si ii arunc altora, caramida aia idioata, de ce nu putea sa ajunga altundeva, dracu' s-o ia, de ce nu a murit altcineva pe care nu cunosteam ?

am obosit sa tot scriu, dar imi e dor, un dor enorm, mi-am dat seama ca acea caramida mi-a furat viatza, mi-a dat una noua cu care inca nu ma descurc, stiu ca trebuie sa ma bat, trebuie sa inteleg ceva din semnificatia prabusirii turnului, rene clair, asa este, acum mi-am amintit, turnul din filmul lui, asta este, si joyce si astazi, bloom si omul care traieste 2
volume intr-o zi, el si stephan dedalus. eueueueueueueueueueueueu.

Va urma