Merg printr-un tunel de idei. In fiecare perete zace un tablou ruginit. Pe umarul drept brusc se odihnesc fluturi. O molie isi infige dintii infometata, poftind la sangele dulce. Instinctul de copil vagabond ma impinge inainte.
Fluturii imi imita corpul intr-o umbra perfecta ce ma invaluie intr-o alta sfera a mea. Ma protejez de frig imbracand un ambalaj ce se muleaza pana la suflet, o haina din aripi de molii.


(20.martie.2004)